Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Potrivit unui studiu recent privind trendurile salariale, România se află într-o situație unică în Europa, fiind singurul stat pentru care se estimează o scădere a veniturilor reale în 2026, de 0,9%.
Adrian Codîrlașu, specialist în economie și președintele CFA România, a explicat implicațiile acestei tendințe.
Puterea de cumpărare va continua să scadă
„Din păcate, puterea de cumpărare va continua să scadă. Anul acesta am avut o scădere a puterii de cumpărare, am avut o inflație de 10%, creșterea de salariu net a fost undeva spre 4%, deci în termeni reali am pierdut aproape 6 puncte de putere de cumpărare.
Anul viitor se va îmbunătăți situația, în sensul că pierderea de putere de cumpărare va fi mai mică, dar va fi din păcate tot pierdere de putere de cumpărare”, a declarat Adrian Codîrlașu.
Aceasta înseamnă că, deși salariile nominale vor crește, ritmul acestora va fi inferior inflației, ceea ce va conduce la pierderea puterii de cumpărare pentru majoritatea românilor.
Impactul asupra economiilor și fiscalității
În contextul actual, economiile populației vor fi afectate, iar resursele disponibile pentru investiții sau economii personale vor scădea. Specialistul a subliniat că „pentru anul viitor se întrevede totuși risc de a fi majorată în continuare, fiscalitatea”.
Codîrlașu a explicat că deficitul bugetar ridicat, estimat de Guvern la aproximativ 6,5% din PIB, va impune măsuri pentru reducerea acestuia.
„Acest nivel este tot un teritoriu nesustenabil, deci în continuare vor fi luate măsuri pentru a-l reduce. Am intra în teritoriul de sustenabilitate dacă coborâm sub 3, să zicem, dar măcar dacă am începe cu 4. Însă vom începe cu 4 poate în 2028, 2029”, a precizat acesta.
Riscurile externe asupra economiei
Un alt aspect menționat de specialist este vulnerabilitatea economiei românești la șocuri externe. „Până atunci vom avea acest deficit bugetar mare și avem riscul ca, dacă cumva se întâmplă ceva rău pe plan extern, să avem dificultăți în a-l finanța.
Adrian Codirlașu / sursa foto: captură video
Criza precedentă, din 2009, a pornit cu falimentul băncii Lehman Brothers, deci cu un șoc extern puternic. Ne-a prins cu un deficit, atunci era în jur de 6-6,5% deficitul nostru bugetar, mult mai mic decât acum”, a explicat Adrian Codîrlașu.
Specialistul a menționat că, pentru a menține sustenabilitatea bugetară, este necesară o disciplină riguroasă în gestionarea cheltuielilor și eventuale ajustări fiscale, inclusiv pe partea de TVA sau alte taxe, pentru a compensa pierderile de putere de cumpărare și a evita șocuri economice.
Previziuni pentru 2026
În concluzie, România se confruntă cu o scădere a veniturilor reale și o pierdere a puterii de cumpărare, în ciuda creșterilor nominale ale salariilor.
Efectele asupra economiilor populației, asupra fiscalității și vulnerabilitatea la șocuri externe fac ca anul 2026 să fie unul critic în termeni de planificare economică și sustenabilitate bugetară.
