Spania, descrisă ca noul „bolnav politic” al Europei. Semnal de alarmă pentru românii din diaspora

Pedro Sanchez. Sursă foto: Facebook

Spania este descrisă drept noul „bolnav politic” al Europei, într-o analiză extrem de critică publicată de The Telegraph, care susține că guvernarea socialistă a premierului Pedro Sánchez a împins țara într-o zonă de instabilitate politică, polarizare socială și izolare față de aliații occidentali, pe fondul unor politici radicale de stânga.

O schimbare de ierarhie în Europa

Autorul analizei pornește de la o comparație dură între statele europene, nu în funcție de climă, cultură sau gastronomie, ci raportat la calitatea elitelor politice.

„Care e cea mai rea țară din Europa? Nu după vreme, mâncare ori cultură, ci măsurat în funcție de elita conducătoare. Cu atașamentul ei pentru granițe permeabile, cuplat cu euro-filia de factură ideologică și ura patologică față de Israel, obișnuiam să gândesc că e Irlanda. Dar acum încep să cad la îndoială.”

Spania, descrisă ca noul „bolnav politic” al Europei. Analiza presei britanice

Potrivit sondajelor YouGov citate în analiză, rata de aprobare a lui Pedro Sánchez a ajuns la -36, marcând o deteriorare accentuată față de anul precedent. Imaginea premierului este afectată și de scandaluri de corupție în care sunt implicați soția, fratele și mai mulți colaboratori apropiați, acuzații respinse de cei vizați.

Un moment de vârf al controverselor este plasat în septembrie, când Sánchez a declarat public că regretă faptul că Spania nu deține armă nucleară pentru a lovi Israelul, „ei, da, domnu' ayatolah!”, pentru ca ulterior să trimită o navă militară menită să o protejeze pe Greta Thunberg. Nava respectivă s-a întors înainte de a ajunge în zona de conflict, iar ironia subliniată de The Telegraph este că aceasta era dotată cu armament israelian.

Analiza susține că poziționarea față de Israel a devenit un test al coerenței politicii externe spaniole. În contextul în care ministrul finlandez al apărării avertiza că noua țintă NATO de 5% din PIB pentru apărare avansează prea lent, Sánchez a fost singurul lider european care a refuzat chiar și simbolic asumarea acestei ținte, invocând protejarea bugetului social.

Reacția lui Donald Trump, care a calificat poziția Spaniei drept „incredibil de nerespectuoasă”, este descrisă ca parte dintr-un calcul politic intern, având în vedere că liderul american este și mai puțin popular în Spania decât Sánchez. În acest context, autorul notează că „aruncatul cu roșii în Trump” a devenit o strategie de supraviețuire politică pentru premierul spaniol.

Polarizare internă și ascensiunea extremelor

Guvernarea Sánchez este prezentată ca un factor care alimentează radicalizarea politică internă. Trauma Războiului Civil din anii ’30 ar fi lăsat societății spaniole o înclinație spre pacifism, „cu excepția cazului în care e vorba de Israel”. La aceasta se adaugă acuzațiile de corupție și percepția publică negativă: un sondaj arată că 67% dintre spanioli îl consideră pe Sánchez „de neîncredere”.

Autorul evocă și experiențe personale din Catalonia, unde a relatat despre tensiunile separatiste, inclusiv episoade în care naționaliști spanioli scandau „Viva Franco” și făceau salutul nazist. Amnistierea separatiștilor catalani în 2023 este descrisă ca un factor care a transformat guvernul într-un „agent de recrutare” pentru extrema dreaptă, partidul Vox câștigând tot mai mult sprijin în rândul tinerilor.

Peste un milion de români trăiesc în Spania

Analiza subliniază și relevanța pentru România, în condițiile în care Spania găzduiește peste un milion de cetățeni români, a doua cea mai mare comunitate românească din Europa, după Italia.

Aceștia sunt concentrați în regiuni precum Madrid, Castellón, Zaragoza, Valencia și Andaluzia și joacă un rol esențial în agricultură, construcții, servicii și îngrijire socială. Orice schimbare majoră de politică sau instabilitate are un impact direct asupra acestor comunități.

Un nou punct de tensiune este propunerea lui Sánchez de a acorda drept legal de ședere pentru 500.000 de imigranți fără documente. Premierul susține că măsura ține de „demnitate, comunitate și dreptate”, însă opoziția vorbește despre „inginerie electorală”. Elon Musk a reacționat cu un simplu „oau”, iar Sánchez i-a replicat ironic: „Marte poate aștepta, umanitatea nu”.

Autorul notează că astfel de provocări sunt deliberate, dar exact genul de gesturi care alimentează resentimentul extremei drepte, într-un context deja tensionat de episoade violente și scandaluri legate de imigrația ilegală.

Cenzură digitală și control politic

În final, analiza atrage atenția asupra direcției asumate de guvern în zona digitală. Într-un discurs susținut la Dubai, Sánchez a anunțat unele dintre cele mai restrictive măsuri de cenzură online din Europa: interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, monitorizarea „amprentei urii și polarizării”, acțiuni în justiție împotriva Grok, TikTok și Instagram și răspundere penală personală pentru directorii companiilor care nu elimină conținutul interzis.

Opoziția a acuzat „exploatarea politicii tehnologice”, iar autorul conchide că această acumulare de tensiuni riscă să transforme Spania într-o „oală sub presiune”.

Deși economia spaniolă rămâne, deocamdată, susținută de turismul post-pandemie, întrebarea ridicată de The Telegraph este cât timp va mai putea rezista acest echilibru fragil.