Justitie
Șeful DNA, Marius Voineag, despre deciziile din dosarul Coldea: Dacă aș da timpul înapoi, la fel aș face
Marius Voineag. Sursa foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Procurorul-șef al Direcția Națională Anticorupție, Marius Voineag, a declarat că trimiterea în judecată a fostului general Florian Coldea a fost una dintre cele mai dificile și asumate hotărâri luate pe durata mandatului său. Acesta a respins ideea că decizia ar fi fost influențată de presiuni politice, mediatice sau instituționale și a precizat că, în lipsa probelor, nu pot fi validate teorii privind reacții coordonate din interiorul sistemului.
„Este un dosar în spatele căruia stă Direcția Națională Anticorupție”
Voineag a subliniat că rolul procurorului-șef presupune respectarea strictă a legii, fără a ține cont de notorietatea sau poziția persoanelor investigate. „Dacă aș da timpul înapoi, să știți că la fel aș face lucrurile”, a declarat acesta, arătând că principiul domniei legii trebuie să primeze în orice situație.
„Cred că oricine ocupă acest scaun trebuie să înțeleagă că domnia legii este mai presus decât orice. Nu trebuie să dăm înapoi la niciun fel de emoție, nici măcar la emoția publică, atâta vreme cât considerăm că avem probe suficiente”, a spus acesta într-un interviu acordat postului Antena 3 CNN.
Potrivit procurorului-șef, dosarul a fost gestionat cu prudență tocmai pentru a nu afecta drepturile persoanelor cercetate. „Am respectat drepturile persoanelor, nu am făcut justiție televizată. Procurorul de caz a admis toate apărările formulate. Este un dosar trimis în judecată și în spatele căruia stă Direcția Națională Anticorupție”, a spus Voineag, precizând că instituția monitorizează în prezent parcursul cauzei în instanță.
DNA. Sursa foto: Facebook
Șeful DNA, Marius Voineag, despre deciziile din dosarul Coldea: Dacă aș da timpul înapoi, la fel aș face
Referindu-se la relația cu Serviciul Român de Informații, șeful DNA a afirmat că transmiterea de informații a continuat constant în ultimii ani, inclusiv înainte de deciziile adoptate la nivelul Consiliul Suprem de Apărare a Țării. „Informații de la SRI am primit în toată această perioadă. Am primit în 2023, am primit și ulterior. Fluxul informațional a existat și există”, a declarat Voineag.
Acesta a atras însă atenția că hotărârile strategice trebuie transpuse în mecanisme concrete pentru a produce efecte. „Decizia este la nivel strategic și trebuie operaționalizată. Din punctul meu de vedere, acest lucru s-ar putea face inclusiv prin modificări legislative, pentru că altfel este foarte greu să schimbăm o paradigmă stabilită de deciziile Curții Constituționale”, a explicat procurorul-șef.
Voineag a mai spus că DNA nu își poate construi activitatea exclusiv pe informații provenite din zona serviciilor sau din anchete jurnalistice. „Noi suntem organ de aplicare a legii și lucrăm cu ceea ce primim. Avem nevoie de un flux constant de sesizări de la instituțiile statului cu atribuții de control”, a declarat acesta.
Șeful DNA a respinge ideea că lupta anticorupție ar fi pierdut din intensitate
Șeful DNA a respins ideea că lupta anticorupție ar fi pierdut din intensitate, susținând că instituția a ales să se concentreze pe cauze complexe, cu impact semnificativ. „Eu nu cred că am greșit. Am spus de la bun început că trebuie să facem lucruri de conținut”, a afirmat Voineag.
„Am avut dosare de anvergură în acești trei ani, fie că vorbim de Portul Constanța, fie de dosarul lui Iulian Dumitrescu, de cazul Buzatu, de fostul ministru Cuc sau de dosarul generalului Ioniță de la Spitalul Militar”, a spus procurorul-șef, precizând că selecția cazurilor a fost făcută în funcție de gravitatea faptelor. „Am prioritizat cazurile pe baza faptelor importante. Nu ne-a interesat să fixăm ținte.”
El a explicat că evitarea expunerii publice premature a acuzațiilor a fost o măsură deliberată. „De la momentul în care acuzația este formulată public, nu am vrut să existe niciun risc ca ea să nu stea în picioare”, a declarat Voineag, apreciind că această abordare a contribuit la consolidarea încrederii în instituție.
DNA se concentrează asupra evaziunilor fiscale
Un element central al mandatului său a fost accentul pus pe recuperarea produsului infracțional. „Am spus încă din candidatură că trebuie să le luăm și banii”, a afirmat Voineag, explicând că sancționarea penală nu este suficientă pentru a descuraja corupția. „Orice infractor își face un calcul cinic: dacă merită sau nu să comită infracțiunea. Acest calcul trebuie frânt.”
Potrivit acestuia, DNA a instituit sechestre în valoare de aproximativ 330 de milioane de lei, sumă care depășește bugetul anual al direcției. „Am devenit, dacă pot spune așa, o instituție profitabilă pentru societate”, a spus Voineag, menționând rolul Biroului de Investigații Financiare dezvoltat în actualul mandat. Totodată, el a amintit extinderea activității DNA în zona marii evaziuni fiscale. „Într-un singur an am instrumentat 12 dosare mari de evaziune, cu prejudicii între 18 și 96 de milioane de lei”, a precizat procurorul-șef.
În final, Voineag a semnalat existența unor probleme structurale care afectează funcționarea sistemului de justiție. „Stabilitatea legislativă este primordială”, a declarat acesta, făcând referire la efectele deciziilor Curtea Constituțională a României privind prescripția. „Noi decontăm la nivel de imagine soluții care nu ne aparțin. Prima decizie a Curții Constituționale a fost în 2018, iar legislativul a intervenit după patru ani.”
Șeful DNA a criticat și implicarea redusă a unor instituții de control. „Există o incapacitate a acestora de a se ridica la nivelul DNA. În 2024, din aproape 1.900 de dosare noi, doar câteva zeci au venit din sesizările instituțiilor de control”, a afirmat Voineag. „Noi încercăm să scoatem tot ce se poate mai bine în contextul dat”, a concluzionat procurorul-șef.
