Politica
Oana Gheorghiu reacționează dur după raportul CSM: Autodenunț public din cauza pensiilor speciale
Oana Gheorghiu. Sursă foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Războiul declarațiilor dintre reprezentanții Executivului și magistrați atinge un nou nivel de intensitate. Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a lansat o replică tăioasă în urma publicării raportului realizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Oficialul a ales o formă inedită de protest public, asumându-și ironic acuzațiile aduse de instituție, într-un mesaj pe contul de Facebook.
Oana Gheorghiu reacționează dur după raportul CSM: Autodenunț public din cauza pensiilor speciale
Aceasta a subliniat că dezbaterea legată de veniturile de la finalul carierei de magistrat este una de interes public major și nu ar trebui să fie transformată într-un tabu.
Poziția adoptată de Consiliul Superior al Magistraturii a determinat o reacție imediată din partea reprezentantei Guvernului. Oana Gheorghiu a ales să redacteze un text sub forma unui document oficial, dar cu o puternică încărcătură critică la adresa sistemului. Ea consideră că etichetele puse de instituție sunt nejustificate și că exprimarea unei opinii economice nu ar trebui să fie penalizată.
„Autodenunţ: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiţiei” (aşa cum susţine CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraţilor reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani”, spune Gheorghiu.
CSM / sursa foto: Facebook
Hotărârea reprezentanților CSM de a o include pe o listă a contestatarilor sistemului nu a rămas fără ecou, vicepremierul interimar menționând că a observat includerea numelui său pe o așa-numită listă neagră, alături de alte persoane și asociații din societatea civilă.
Diferența dintre salarii mari și privilegii de neatins
În argumentația sa, reprezentanta Executivului a ținut să facă o demarcație clară între sprijinirea unei justiții puternice și acceptarea unor beneficii pe care le consideră disproporționate față de realitatea economică a țării. Ea a amintit de momentele în care a susținut din stradă reformele judiciare, reiterând faptul că performanța în acest domeniu trebuie recompensată pe măsură, însă în limitele echității.
„Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetăţean, am fost în stradă şi am militat pentru o justiţie independentă, corectă, dreaptă. Am crezut atunci şi cred şi acum că magistraţii trebuie plătiţi bine. Chiar foarte bine! Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice şi pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentaţie.
Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenţei judiciare”, menţionează Oana Gheorghiu, ea precizând că este un privilegiu, şi privilegiile nu fac justiţia mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.
Prin această declarație, vicepremierul interimar sugerează că izolarea magistraților de realitățile cetățenilor de rând poate aduce mai multe prejudicii imaginii sistemului decât criticile venite din zona politică.
Nemulțumiri interne și lipsa de consultare în rândul judecătorilor
O altă vulnerabilitate semnalată de Oana Gheorghiu se referă la modul în care a fost adoptat documentul de către conducerea CSM. Aceasta susține că decizia nu reflectă neapărat viziunea tuturor profesioniștilor din sistem și că există fisuri chiar în interiorul bazei pe care instituția pretinde că o reprezintă.
„Regret cu sinceritate dacă există magistraţi care s-au simţit „decredibilizaţi” ca urmare a afirmaţiilor mele, însă nu pot să nu constat, în acelaşi timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultaţi şi nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului. Chiar şi aşa, este regretabil că cei aflaţi la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică”, mai spune ea.
Din punctul său de vedere, stabilitatea financiară și independența sunt esențiale pentru statutul unui judecător sau procuror, însă acest statut nu oferă imunitate în fața dezbaterilor democratice libere referitoare la cheltuirea banului public.
Dreptul la liberă exprimare și imunitatea la critică
În finalul intervenției sale, Oana Gheorghiu a dorit să reamintească regulile fundamentale ale unei societăți democratice, unde nicio structură a statului nu se poate plasa deasupra controlului civil sau a opiniilor exprimate de populație și oficiali.
„Nicio instituţie dintr-o democraţie nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Niici măcar cea care împarte dreptatea”. mai spune Oana Gheorghiu.
Astfel, tensiunile legate de reforma sistemului de pensii și limitele de vârstă pentru retragerea din activitate rămân un subiect fierbinte pe agenda publică, generând poziționări radicale între palatele guvernamentale și forurile magistraților.
Recomandările noastre
