Mai poate fi salvată România de la incultură? Un nou experiment școlar provoacă reacții dure

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Un program pilot aplicat în două licee importante din București, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, a devenit subiectul unei dezbateri aprinse despre viitorul educației din România.

Potrivit discuției purtate în podcastul „Hai România”, elevii de clasa a XII-a ar urma, în anumite perioade ale anului școlar, să meargă la școală doar trei zile pe săptămână, concentrându-se exclusiv pe materiile de Bacalaureat.

Dan Andronic a descris măsura drept un semnal grav privind direcția în care se îndreaptă sistemul de educație. În opinia sa, comprimarea materiilor non-BAC și reducerea timpului petrecut la școală nu reprezintă o modernizare, ci o diminuare a exigenței școlare. Jurnalistul a susținut că o asemenea abordare poate produce generații mai puțin pregătite pentru viață, nu doar pentru examene.

Dan Andronic: Prin acest experiment, construim o generație mai puțin pregătită

Dan Andronic a criticat în termeni duri ideea că elevii ar trebui să fie prezenți la școală doar pentru disciplinele de examen. El a pus această schimbare în contextul mai larg al reformelor succesive din educație, al lipsei de profesori și al degradării interesului pentru învățare.

Unde erau conducătorii României în momentul în care a fost asasinat președintele american John Fitzgerald Kennedy

Vacanță fără griji. Cum îți pregătești mașina pentru un drum lung și ce trebuie să verifici înainte de a pleca

În intervenția sa, Andronic a atras atenția asupra unei probleme structurale: lipsa cadrelor didactice, în special în zonele-cheie precum matematica. El a invocat situația studenților care ar urma să devină profesori și a susținut că România se află într-un punct critic, în care nu doar elevii sunt mai puțin interesați de școală, ci și sistemul nu mai produce suficienți profesori.

Tavi Hoandră: Nu mai există cultură enciclopedică

Tavi Hoandră a completat analiza printr-o critică mai amplă a transformărilor din învățământul european și românesc. Acesta a vorbit despre dispariția culturii enciclopedice, despre reducerea importanței istoriei, geografiei, latinei și literaturii clasice, dar și despre pierderea respectului față de profesori.

Hoandră a invocat ideile lui Nicolae Steinhardt despre „invazia proștilor” și lipsa de reacție a societății în fața răului. În opinia sa, problema nu este doar existența unor programe pilot controversate, ci absența unei reacții ferme din partea părinților, profesorilor și societății.

Nicolae Steinhardt. sursa: arhiva

El a susținut că școala de altădată, chiar cu dificultățile ei, forma elevi mai bine pregătiți cultural și intelectual. Prin comparație, actualul model educațional riscă să producă absolvenți fără repere solide, fără memorie istorică și fără exercițiul lecturii.

Bogdan Comaroni: Profesorul este înlocuit de inteligența artificială

Bogdan Comaroni a dus discuția într-o direcție mai largă, susținând că degradarea educației nu este doar rezultatul unor greșeli administrative, ci poate părea o acțiune deliberată. El a vorbit despre tabloidizare, manelizare, marginalizarea intelectualilor și pierderea respectului față de profesor.

Comaroni a avertizat că, pentru tinerii obișnuiți să obțină răspunsuri rapide prin tehnologie și inteligență artificială, profesorul riscă să nu mai fie perceput ca autoritate intelectuală. În această logică, școala nu mai este văzută ca un spațiu al formării, ci ca un obstacol birocratic.

Miza reală: școală pentru examen sau educație pentru viață?

Dezbaterea despre programul pilot ridică o întrebare esențială: trebuie școala să pregătească elevul doar pentru examene sau pentru viață? Reducerea prezenței la școală și concentrarea exclusivă pe materiile de Bacalaureat pot părea eficiente pe termen scurt, dar criticii avertizează că ele pot slăbi formarea generală a elevului.

În viziunea celor trei comentatori, problema nu este doar una de orar școlar, ci de model educațional.

România riscă să renunțe la ideea de cultură generală, la disciplina studiului și la rolul profesorului ca formator. Iar consecința, spun aceștia, poate fi apariția unei generații care știe să treacă un examen, dar nu mai are instrumentele intelectuale pentru a înțelege lumea.