Justitie
Război total între magistrați și CSM. Ce au votat, de fapt, mii de judecători în adunările generale
Sursa foto: Consiliul Superior al magistraturii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Tensiuni uriașe în sistemul judiciar din România, după ce o asociație de profil a lansat acuzații extrem de grave la adresa conducerii magistraturii. Asociaţia Forumul Judecătorilor contrazice public datele transmise de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la consultarea masivă din instanțe.
În timp ce CSM susține că peste 3.500 de magistrați s-au ridicat împotriva ingerințelor politice, asociația afirmă că realitatea din spatele votului este complet diferită și că de fapt miza discuțiilor a fost una pur financiară.
Război total între magistrați și CSM. Ce au votat, de fapt, mii de judecători în adunările generale
Reprezentanții Forumului Judecătorilor aduc critici dure poziției oficiale adoptate de CSM în urma Hotărârii 1348 din 9 iunie 2026. Aceștia avertizează că discursul promovat de Secția pentru judecători riscă să izoleze sistemul judiciar și să distrugă punțile de comunicare cu restul instituțiilor și cu cetățenii.
Potrivit Forumului Judecătorilor, comunicatul publicat miercuri de Secţia pentru judecători a CSM referitor la Hotărârea 1348/09.06.2026 distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi induce "o gravă îndoială" asupra credibilităţii justiţiei în sine.
Acuzații de manipulare a votului din instanțe
Asociația susține că hotărârea emisă de CSM conține atacuri directe la adresa unor instituții media, jurnaliști, partide politice și organizații civice, aspecte care nu au fost nicio secundă pe agenda judecătorilor din teritoriu. Practic, magistrații s-ar fi reunit exclusiv pentru a contesta modificările legislative legate de veniturile lor, nu pentru a semna un manifest politic elaborat de CSM.
„Este prezentată nereal o susţinere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii 1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale, ziare şi site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume şi prenume, precum şi a unor asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor incomode pentru emitent.
CSM. Sursă foto: Facebook
Cei 3.580 de judecători despre care se afirmă că 'denunţă încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică' nu au votat un astfel de material având conţinutul Hotărârii 1348/09.06.2026 (care nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoştinţă despre cuprinsul său) în adunările generale organizate marţi, adunări care au avut ca obiect reacţii legate de erorile privind salarizarea magistraţilor, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, indicate de altfel de toţi judecătorii şi procurorii, inclusiv de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România", se menţionează în comunicatul Forumului Judecătorilor.
Ce nu au votat, de fapt, cei peste 3.500 de magistrați
O altă clarificare importantă adusă de organizație vizează o serie de subiecte sensibile aflate pe agenda publică, printre care investigațiile jurnalistice de impact și deciziile instanțelor europene. Reprezentanții asociației arată că magistrații din adunările generale nu s-au raliat pozițiilor de forță ale CSM.
Mai mult, Asociaţia transmite că cei 3.580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacţiile presei sau ale opiniei publice vizând "orice critici legitime" legate de funcţionarea justiţiei, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nici nu au criticat activitatea parchetelor.
Dezbaterea publică și standardele europene
În argumentația lor, judecătorii care contestă comunicatul CSM invocă jurisprudența internațională și obligațiile pe care România le are în raport cu partenerii externi. Aceștia subliniază că sistemul judiciar nu poate funcționa în spatele ușilor închise, ferit de analiza societății.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenţie, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea, subliniază sursa citată.
Blocaj în calea reformelor solicitate de partenerii externi
Poziția actuală a conducerii CSM este văzută ca un semnal negativ transmis organismelor internaționale care monitorizează statul de drept din România. Forumul Judecătorilor acuză instituția că respinge modernizarea sistemului.
„Comunicatul publicat astăzi (miercuri - n.r.) de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu doreşte reforme în justiţie, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, organisme europene şi internaţionale relevante”, evidenţiază Forumul Judecătorilor.
Posibil proces istoric între asociațiile de magistrați și Secția pentru Judecători
Conflictul intern este atât de profund încât s-ar putea muta în instanță. Asociația ia în calcul acționarea în judecată a CSM, considerând că drepturile fundamentale ale structurilor asociative din magistratură au fost încălcate prin presiuni instituționale ilegitime.
De asemenea, Asociaţia spune că analizează posibilitatea de a acţiona în instanţă Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru „afirmaţiile nereale” faţă de membrii săi, cuprinse în Hotărârea de marţi, şi care sunt de natură "a pune presiune nejustificată" legată de funcţionarea unei asociaţii de magistraţi, cu nesocotirea "flagrantă" a Avizului 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabileşte că asociaţiile de magistraţi sunt esenţiale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statului de drept. „Acestea au dreptul de a exprima puncte de vedere publice privind reformele legislative şi de a reprezenta interesele profesionale în faţa autorităţilor”, se mai specifică în comunicatul Asociaţiei Forumul Judecătorilor.
Poziția inițială a CSM care a declanșat revolta
Toată această replică dură vine în contextul în care, în cursul aceleiași zile, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a prezentat cifrele unei mobilizări considerate istorice la nivel național, interpretată însă ca un semnal politic de independență.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, miercuri, că toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în adunările generale ale judecătorilor, iar prin voturile exprimate, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat "degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică".
Recomandările noastre
