International
Europa este în criză majoră de fonduri. Deficitul uriaș de investiții pune în pericol viitorul economic
Euro. Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Europa se află într-un moment de cumpănă economică, confruntându-se cu o adâncire alarmantă a deficitului anual de investiții. Acesta a atins pragul critic de 1.400 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1.620 de miliarde de dolari. Acest deficit masiv riscă să amâne pe termen nedefinit îndeplinirea obiectivelor strategice ale continentului, printre care se numără și tranziția energetică, conform Reuters.
Avertismentul sever a fost lansat de Federația bancară europeană, organism care a solicitat public simplificarea de urgență a reglementărilor actuale pentru a permite instituțiilor de credit să susțină creșterea economică.
Europa este în criză majoră de fonduri. Deficitul uriaș de investiții pune în pericol viitorul economic
Această nouă estimare indică o agravare rapidă a situației financiare de la nivelul Uniunii. Datele anterioare indicau un deficit de 800 de miliarde de euro în anul 2024 și de 1.200 de miliarde de euro pentru anul 2025. Calculele actuale se bazează pe o analiză amănunțită realizată de compania de consultanță Oliver Wyman, la cererea directă a reprezentanților federației.
Reprezentanții sectorului bancar explică faptul că această lipsă acută de fonduri este alimentată de creșterea explozivă a nevoilor de finanțare în domenii vitale. Printre acestea se numără sectorul energetic, industria de apărare, procesul de digitalizare și consolidarea capacităților industriale.
Spre deosebire de Statele Unite ale Americii, unde piețele de capital joacă un rol major, în Europa băncile sunt cele care duc greul, asigurând aproximativ 65% din totalul finanțărilor direcționate către economia reală. În acest context, actualul cadru normativ rigid blochează creditarea, motiv pentru care comunitatea bancară europeană exercită presiuni constante pentru obținerea unor modificări legislative de substanță.
„Planeta, o mare sală de păcănele”. Ce se află în spatele crizei datoriilor. Explicațiile unui economist © Cammeraydave | Dreamstime.com
Termenele stabilite la nivelul Comisiei Europene
O primă reacție oficială și o evaluare clară din partea Comisiei Europene cu privire la competitivitatea industriei financiare ar urma să fie făcută publică în cursul lunii iulie. Cu toate acestea, primele inițiative și propuneri legislative concrete în acest sens sunt estimate să apară abia în cursul anului 2027.
În acest scenariu, marii actori politici au început deja să se miște. State puternice precum Franța și Germania au intervenit direct și au cerut Executivului de la Bruxelles să urgenteze calendarul și să prezinte cât mai repede un pachet ambițios de simplificare a serviciilor financiare. Scopul urmărit de cele două puteri europene este crearea unui set de reguli mult mai ușor de parcurs și semnificativ mai puțin împovărătoare pentru instituțiile de credit.
Măsuri timpurii și disputele cu Banca Centrală Europeană
O parte dintre instituțiile de reglementare de pe continent au oferit deja semnale că sunt dispuse să adopte o serie de reforme. De exemplu, Autoritatea Bancară Europeană a anunțat încă din primăvară implementarea unor măsuri menite să simplifice convergența sistemelor de raportare, reducând astfel volumul de muncă administrativă care apasă pe umerii băncilor.
Pe de altă parte, o inițiativă venită din partea Băncii Centrale Europene la sfârșitul anului trecut a stârnit nemulțumiri în rândul bancherilor. BCE a propus simplificarea normelor, însă a refuzat să relaxeze cerințele totale de capital, aspect care a atras critici aspre. Reprezentanții băncilor comerciale reclamă de o perioadă lungă de timp faptul că activitatea de supervizare a devenit extrem de greoaie și contraproductivă în raport cu realitățile din piață.
Modelul american și soluțiile propuse pentru salvarea economiei
În timp ce Europa caută soluții legislative de durată, alte regiuni ale lumii adoptă strategii mult mai agresive pentru stimularea economiei. Unele țări, în special SUA, reduc reglementările şi atenuează cerinţele de capital, pentru a sprijini creşterea.
Pentru a debloca impasul de pe vechiul continent, Federația bancară europeană nu solicită o eliminare totală a controlului, ci o reformă structurală inteligentă. Instituția a cerut o simplificare direcţionată, îmbunătăţirea coordonării în rândul autorităţilor de reglementare, în timp ce sunt prezervate măsurile de protecţie post-criză.
Impactul financiar pe care l-ar putea avea relaxarea normelor este unul considerabil. Conform estimărilor oficiale, dacă ar beneficia de un spațiu de manevră suplimentar de 150 de miliarde de euro, băncile ar putea ţinti aproximativ 20% din necesităţile suplimentare de finanţare ale Europei.
De asemenea, specialiștii federației arată că o reducere de doar 1% a cerinţelor de capital CET1 ar elibera în piață o lichiditate de 95 de miliarde de euro. Pentru ca aceste efecte să fie vizibile, asociația de profil a subliniat că este nevoie de progrese mult mai rapide în ceea ce privește consolidarea pieţelor de capital şi finalizarea uniunii bancare, un pas esențial fiind adoptarea schemei comune de garantare a depozitelor la nivel european.
Recomandările noastre
