CSM / sursa foto: Facebook
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat publicarea Hotărârii nr. 1348/2026, prin care Secția pentru judecători a decis apărarea independenței justiției. Documentul analizează evoluțiile din ultimul an, criticile îndreptate împotriva sistemului judiciar, efectele acestora asupra magistraților, situația dosarelor în care a intervenit prescripția și deficitul de personal din instanțe și parchete.
CSM susține că justiția a fost ținta unor atacuri fără precedent
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat în ședința din 9 iunie 2026 o hotărâre prin care a constatat existența unui atac fără precedent asupra independenței justiției și a decis declanșarea procedurii de apărare a independenței judecătorilor.
Potrivit CSM, măsura a fost luată după analiza declarațiilor și acțiunilor publice ale unor reprezentanți ai clasei politice, ai mass-media, ai unor organizații neguvernamentale și persoane publice, desfășurate începând din iulie 2025.
„În şedinţa din data de 09 iunie 2026, Secţia pentru judecători a constatat existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor”.
Instituția afirmă că aceste acțiuni au afectat independența puterii judecătorești, imaginea sistemului judiciar și încrederea publicului în actul de justiție.
Peste 3.500 de judecători au adoptat o poziție comună
În aceeași zi, toate cele 239 de instanțe din România au organizat adunări generale ale judecătorilor. Potrivit CSM, 98,6% dintre judecătorii prezenți, reprezentând 84% din totalul magistraților aflați în funcție, au susținut o poziție comună privind apărarea independenței justiției.
„Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenți (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcție) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică”.
Judecătorii au mandatat Consiliul Superior al Magistraturii să întreprindă demersuri la nivel național și internațional pentru apărarea independenței puterii judecătorești.
Justitie: Sursa foto: Freepik
Critici la adresa campaniei publice împotriva magistraților
În analiza inclusă în hotărâre, CSM susține că sistemul judiciar a fost supus unei campanii continue de denigrare și decredibilizare. Instituția afirmă că au existat manifestări ostile la adresa magistraților, venite din zona politică și amplificate de o parte a presei și de organizații neguvernamentale.
„Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora”.
Potrivit Consiliului, aceste acțiuni au generat inclusiv reacții agresive în mediul online și în afara acestuia.
„Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor”.
CSM susține că au existat inclusiv incidente în sălile de judecată și că, în unele cazuri, au fost necesare ordine de protecție pentru prevenirea unor fapte grave.
CSM a consultat peste 2.500 de judecători
Consiliul a prezentat și rezultatele unei consultări desfășurate în rândul magistraților, organizată după apariția unui material jurnalistic și a unor acuzații privind funcționarea sistemului judiciar.
La consultare au participat 2.583 de judecători, reprezentând 56,5% din totalul corpului activ al judecătorilor.
Potrivit rezultatelor, 98,2% dintre respondenți au declarat că au resimțit în ultimul an existența unei campanii publice împotriva justiției.
În ceea ce privește reacțiile publice ale CSM, 67% dintre judecători și-au exprimat acordul față de acestea, 25% au avut o poziție neutră, iar 8% au declarat că nu sunt de acord.
Referitor la schimbarea judecătorilor din complete, doar un singur respondent a apreciat că o astfel de măsură ar fi fost luată pentru a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale.
Analiza CSM privind dosarele în care a intervenit prescripția
Un capitol important al hotărârii este dedicat dosarelor în care procesele penale au încetat ca urmare a intervenirii prescripției. Potrivit datelor centralizate de CSM, după decizia Curții Constituționale din 2022 au fost identificate 12.531 de dosare în care s-a dispus încetarea procesului penal din cauza prescripției, acestea vizând 14.584 de infracțiuni.
Analiza arată că pentru 3.079 de infracțiuni, reprezentând 21,11% din total, termenul de prescripție era deja împlinit în momentul în care dosarele au ajuns în instanță. De asemenea, pentru alte 878 de infracțiuni, trimiterea în judecată a avut loc după ce efectele deciziei Curții Constituționale erau deja cunoscute.
Potrivit CSM, din perioada totală scursă între sesizarea organelor de urmărire penală și intervenirea prescripției, aproximativ 73,48% a fost consumată în faza de urmărire penală, iar 26,52% în faza de judecată. Instituția afirmă că aceste date contrazic percepția potrivit căreia instanțele ar fi fost principalele responsabile pentru împlinirea termenelor de prescripție.
CSM contestă informațiile privind salariile magistraților
CSM susține că încetarea procesului penal nu a însemnat automat imposibilitatea recuperării prejudiciilor. Datele prezentate în hotărâre arată că instanțele au dispus măsuri de admitere a acțiunilor civile pentru aproximativ 1,6 miliarde de lei, 35 de milioane de euro și 1,4 milioane de dolari. Totodată, au fost dispuse măsuri de confiscare specială sau extinsă pentru aproximativ 165 de milioane de lei, 11,5 milioane de euro și 1,3 milioane de dolari.
Potrivit Consiliului, valoarea totală a sumelor recuperate se apropie de 400 de milioane de euro.
Hotărârea face referire și la dezbaterea publică privind salariile și pensiile magistraților. Consiliul susține că au fost promovate informații eronate privind nivelul veniturilor din sistemul judiciar și amintește că reforma pensiilor magistraților a fost adoptată în anul 2023.
Instituția invocă datele publicate de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ), potrivit cărora salariul unui judecător român aflat la început de carieră se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Conform aceleiași surse, raportul dintre salariul unui judecător debutant și salariul mediu din România este de 1,5, în timp ce media europeană este de 1,8.
Deficit de personal și concursuri blocate în sistemul judiciar
CSM susține că sistemul judiciar se confruntă cu un deficit de aproximativ 800 de judecători și 6.000 de grefieri.
Instituția afirmă că, începând din 2024, concursurile de recrutare pentru magistrații cu experiență profesională au fost blocate prin acte normative adoptate de Guvern.
Potrivit Consiliului, au fost formulate în repetate rânduri solicitări pentru exceptarea sistemului judiciar de la aceste restricții, însă acestea nu au fost aprobate.
CSM susține că lipsa posibilității de organizare a concursurilor a contribuit la imposibilitatea funcționării în condiții normale a Judecătoriei Urziceni și Judecătoriei Strehaia.
Hotărârea va fi transmisă instituțiilor europene și autorităților române
Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că hotărârea va fi comunicată Comisiei Europene, Parlamentului European, Curții de Justiție a Uniunii Europene, Consiliului Europei, rețelelor europene ale instanțelor și consiliilor judiciare, precum și Președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe.
Potrivit CSM, scopul acestui demers este informarea instituțiilor naționale și internaționale cu privire la concluziile formulate de Secția pentru judecători referitoare la independența justiției și la evoluțiile din sistemul judiciar din ultimul an.
Recomandările noastre
