Românii vor continua să plătească rate mari. BNR nu taie dobânda-cheie. Raport

Credite. Sursa foto: Pixabay

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis, în ședința de miercuri, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

De asemenea, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și a nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor de credit.

Inflația a urcat la 9,88% în septembrie

Rata anuală a inflației a crescut ușor în luna septembrie 2025, ajungând la 9,88%, față de 9,85% în august. Creșterea marginală s-a produs în condițiile în care prețurile la combustibili, energie și la unele bunuri nealimentare au continuat să urce, fiind însă aproape complet compensate de scăderi de prețuri pe segmentele LFO (legume, fructe, ouă) și la produsele din tutun.

Pe ansamblul trimestrului III 2025, rata anuală a inflației s-a majorat semnificativ, urcând de la 5,66% în iunie la aproape 10%, creștere generată de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică (1 iulie) și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor (1 august).

BNR arată că efectele directe, deși tranzitorii, ale celor două șocuri inflaționiste succesive de pe partea ofertei au afectat în special componentele exogene ale indicelui prețurilor de consum (IPC), prin scumpirea accentuată a energiei electrice și, într-o măsură mai redusă, a combustibililor. Aceste creșteri au fost atenuate doar parțial de decelerarea prețurilor LFO, în contextul ieftinirii fructelor și legumelor.

Inflația de bază (CORE2 ajustat) a urcat la 8,1%

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile administrate, combustibilii, tutunul și produsele volatile – a continuat să crească în trimestrul III 2025, ajungând la 8,1% în septembrie, de la 5,6% în iunie.

Potrivit BNR, această evoluție reflectă transferul aproape integral al majorării TVA în prețurile de consum, susținut de reziliența cererii pe anumite segmente și de așteptările inflaționiste ridicate pe termen scurt.

Influențe suplimentare moderate au provenit din costurile salariale încă ridicate, din efectele indirecte ale scumpirii energiei și combustibililor, precum și din majorarea cotațiilor mărfurilor agroalimentare și deprecierea leului față de euro.

Ușoară scădere a inflației în octombrie

În octombrie 2025, inflația anuală s-a redus ușor, la 9,76%, ca urmare a scăderii prețurilor la combustibili și la produsele LFO, dar impactul a fost doar parțial contrabalansat de continuarea scumpirii energiei, pe fondul creșterii prețurilor la gazele naturale.

Rata inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,1%, iar inflația armonizată (IAPC), utilizată pentru comparațiile între statele membre ale Uniunii Europene, a crescut la 8,4%, de la 5,8% în iunie.

Rata medie anuală a inflației IPC a urcat la 6,6% în octombrie, de la 5,1% în iunie, iar cea calculată pe baza IAPC a crescut la 6,2%, de la 5,3% în aceeași perioadă.

Economia României a crescut cu 1,2% în trimestrul II

Noile date statistice confirmă o creștere economică de 1,2% în trimestrul II 2025, după stagnarea din primul trimestru. Această evoluție implică o deschidere mai modestă a deficitului de cerere agregată în prima jumătate a anului, față de estimările anterioare.

De asemenea, se confirmă stoparea descreșterii avansului PIB și menținerea creșterii economice anuale la 0,3%, ca urmare a evoluțiilor contrastante ale principalelor componente ale cererii agregate.

Cererea internă și-a încetinit ritmul, din cauza scăderii formării brute de capital fix și a reducerii contribuției variației stocurilor, influențe compensate doar parțial de creșterea consumului gospodăriilor, după o ușoară scădere în trimestrul I.

Exporturile au crescut, deficitul comercial s-a redus

În același interval, exporturile de bunuri și servicii și-au redus semnificativ impactul contracționist asupra economiei, în condițiile în care exporturile au crescut, iar importurile au scăzut vizibil.

Astfel, deficitul comercial s-a redus considerabil comparativ cu 2024, iar deficitul de cont curent a scăzut ușor, deși balanța veniturilor primare s-a deteriorat.

Pentru semestrul al doilea din 2025, analizele BNR indică o cvasi-stagnare a activității economice, dar și o creștere ușoară a PIB în trimestrul III, susținută de evoluții neuniforme între sectoare și componente ale cererii.

Vânzările scad, dar construcțiile revin pe creștere

În perioada iulie-septembrie 2025, vânzările cu amănuntul au înregistrat un mic declin, iar producția industrială a continuat să scadă ușor în iulie-august față de anul anterior. În schimb, volumul lucrărilor de construcții a crescut puternic, mai ales pe segmentul rezidențial.

De asemenea, exporturile de bunuri și servicii au scăzut într-un ritm mai lent decât importurile, ceea ce a condus la reducerea suplimentară a deficitului comercial și de cont curent în perioada iulie-august 2025.

Piața muncii: mai puțini angajați, dar șomaj în scădere

Pe piața muncii, datele arată o scădere a numărului de salariați în iulie și august, însă rata șomajului BIM a coborât ușor în trimestrul III, după ce se menținuse la 6,0% în primele două trimestre.

Sondajele din octombrie indică o ușoară redresare a intențiilor de angajare, după scăderea abruptă din trimestrul anterior, precum și o diminuare a deficitului de forță de muncă semnalat de companii.

Totodată, salariile brute nominale au continuat să crească într-un ritm ridicat, chiar dacă ușor temperat, iar costurile salariale unitare din industrie au revenit în august la valori de două cifre.

Dobânzile scad, leul s-a depreciat temporar

Pe piața financiară, dobânzile interbancare au continuat să scadă în prima lună a trimestrului IV 2025, dar rămân peste nivelurile din aprilie. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au intrat pe o traiectorie descendentă accentuată, atingând în octombrie minimele ultimului an.

Cursul de schimb leu/euro a cunoscut o apreciere a euro în prima parte a lunii octombrie, urmată de o corecție parțială. Mișcarea s-a produs în contextul revizuirii așteptărilor privind politica monetară a Rezervei Federale americane (Fed), dar și pe fondul discuțiilor interne privind noul pachet de măsuri fiscale.

Creditarea încetinește, preferința pentru lei scade

Creditul acordat sectorului privat a continuat să-și tempereze creșterea, ajungând la 7,5% în septembrie, față de 8% în august. Scăderea se explică prin diminuarea împrumuturilor către companii, dar și prin încetinirea creditării populației, atât pentru locuințe, cât și pentru consum.

Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât la 69,1%, față de 69,3% în august, arătând o mică revenire a preferinței pentru finanțarea în valută.

BNR: Politică monetară, prudentă în fața riscurilor inflaționiste

Banca centrală anticipează că inflația va rămâne ridicată în următoarele luni, deși tendința generală este de scădere lentă. Efectele majorărilor de taxe și ale prețurilor la energie vor continua să se resimtă, dar vor fi gradual absorbite de economie.