Inflație. Sursă foto: Freepik.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a făcut progrese în reducerea deficitului bugetar și și-a respectat angajamentele asumate, a transmis Comisia Europeană, în pachetul de primăvară al Semestrului European 2026. Cu toate acestea, instituția avertizează că economia continuă să fie afectată de dezechilibre macroeconomice excesive, iar actuala criză politică poate complica eforturile de consolidare fiscală necesare în anii următori.
România, campioană negativă în UE. Problemele economice nu au dispărut
Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul de primăvară al Semestrului European 2026 și a analizat evoluția economiilor statelor membre aflate în procedura de deficit excesiv.
În cazul României, Executivul european arată că autoritățile au adoptat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului, motiv pentru care nu sunt necesare măsuri suplimentare în această etapă a procedurii. Astfel, procedura de deficit excesiv rămâne suspendată.
Comisia Europeană: România se confruntă în continuare cu dezechilibre excesive
Deși au existat progrese în ultimul an, raportul Comisiei Europene arată că problemele structurale ale economiei românești continuă să fie semnificative.
Potrivit documentului, România rămâne în categoria statelor care se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive, alături de alte economii europene aflate sub monitorizare.
„Vulnerabilităţile sale rămân grave”, se arată în evaluarea Comisiei Europene.
Instituția apreciază că deficitele fiscal și de cont curent s-au redus într-o anumită măsură, însă continuă să se situeze la niveluri ridicate. În același timp, competitivitatea costurilor continuă să se deterioreze, chiar dacă ritmul este mai redus decât în anii anteriori.
Comisia Europeană. Sursa foto: dreamstime.com
Deficitul bugetar a scăzut, însă rămâne ridicat
Datele analizate de Comisia Europeană arată că deficitul public general al României a coborât de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2025.
Reducerea a fost susținută de măsurile fiscale adoptate în perioada decembrie 2024 – octombrie 2025, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și majorarea unor taxe și impozite. Bruxelles-ul estimează că deficitul va continua să scadă și în 2026 și 2027, însă va rămâne la un nivel ridicat.
În același timp, Comisia avertizează că actualul context politic poate afecta continuarea reformelor fiscale necesare.
Potrivit evaluării, fără măsuri suplimentare de consolidare fiscală, dublate de reforme structurale și politici prudente privind veniturile, România poate deveni vulnerabilă la creșterea costurilor de finanțare și la modificarea percepției investitorilor.
Inflația și colectarea TVA, printre cele mai mari probleme
Raportul evidențiază și alte vulnerabilități economice. Comisia arată că inflația de bază a fost cea mai ridicată din Uniunea Europeană în ultimii ani și estimează că aceasta va rămâne la un nivel ridicat. De asemenea, România continuă să înregistreze cele mai mari deficiențe din Uniunea Europeană în ceea ce privește colectarea taxelor.
Potrivit documentului, deficitul de conformare la TVA este de aproximativ 30%, iar cel privind impozitul pe profit ajunge la 44%, cele mai ridicate valori din UE.
Comisia consideră că sunt necesare măsuri suplimentare în administrarea fiscală pentru reducerea acestor decalaje și pentru creșterea veniturilor bugetare.
Mediul de afaceri și digitalizarea rămân în urmă
Evaluarea Bruxelles-ului arată că administrația publică și eficiența instituțiilor continuă să afecteze activitatea economică. România se află printre statele cu cele mai slabe rezultate în privința poverii administrative, iar 66% dintre companii consideră reglementările un obstacol pentru investițiile pe termen lung.
Totodată, serviciile publice digitale sunt sub media europeană atât pentru companii, cât și pentru cetățeni.
Comisia menționează că reformele privind salarizarea în sectorul public, administrarea fiscală, impozitarea proprietăților și monitorizarea cheltuielilor publice sunt în desfășurare, iar implementarea obiectivelor asumate pare să avanseze conform calendarului stabilit.
România rămâne printre statele cu cele mai mari probleme sociale
Raportul semnalează și dificultăți persistente pe piața muncii. Participarea femeilor la forța de muncă este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, iar șomajul în rândul tinerilor se situează printre cele mai ridicate niveluri din blocul comunitar.
De asemenea, rata tinerilor care nu lucrează și nu urmează niciun program educațional sau de formare depășește semnificativ media europeană.
Comisia constată că indicatorii sociali au înregistrat îmbunătățiri, însă România continuă să se afle printre statele cu cel mai mare risc de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, inclusiv în rândul copiilor.
Recomandările Comisiei Europene pentru statele membre
În pachetul de primăvară al Semestrului European 2026, Comisia recomandă statelor membre să continue măsurile pentru menținerea stabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor, reducerea birocrației, accelerarea digitalizării și îmbunătățirea pieței muncii.
Referindu-se la obiectivele economice ale Uniunii Europene, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat:
„Competitivitatea şi sustenabilitatea finanţelor publice merg mână în mână. Ambele sunt esenţiale pentru prosperitatea, rezilienţa şi suveranitatea pe termen lung a Europei.
Recomandările de astăzi stabilesc o cale clară către aceste obiective. Calea de urmat va necesita un scop comun, determinare, adaptabilitate şi efort susţinut din partea noastră a tuturor. Comisia se angajează pe deplin să sprijine statele membre în fiecare etapă a procesului”.
Recomandările noastre
