Lovitură pentru Executivul din Suedia înainte de alegeri. Planul privind pedepsele cu închisoarea pentru micii infractori, abandonat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Guvernul din Suedia a decis să facă un pas înapoi într-unul dintre cele mai disputate proiecte de pe agenda sa politică. Executivul suedez a anunțat oficial că abandonează planul de a trimite în penitenciare speciale minorii de vârste foarte mici, inclusiv pe cei de 13 ani, care comit fapte de o violență extremă, anunță AFP. Decizia reprezintă o concesie majoră făcută în contextul unui climat politic tensionat, chiar înainte de scrutinul legislativ.

Decizia de a renunța la această măsură radicală a fost motivată direct prin lipsa unei majorități clare în legislativ. Reprezentanții puterii au recunoscut că proiectul nu se bucura de o susținere parlamentară suficient de solidă pentru a fi adoptat. Această retragere strategică este privită ca un regres semnificativ pentru coaliția aflată la conducere, mai ales că gestionarea criminalității juvenile reprezenta o temă centrală de campanie.

Lovitură pentru Executivul din Suedia înainte de alegeri

În locul închisorilor speciale pentru copiii de 13 ani, autoritățile suedeze caută acum alte pârghii legale pentru a opri extinderea rețelelor de criminalitate organizată. Ministrul justiției, Gunnar Strommer, a explicat că executivul de centru-dreapta își va reorienta eforturile către modificarea pragului general de răspundere penală. Noul plan prevede scăderea acestei vârste de la 15 la 14 ani, o măsură menită să combată fenomenul bandelor violente în care sunt cooptați tot mai mulți minori.

Suedia. Sursa foto: Pixabay

Suedia se confruntă de aproximativ un deceniu cu o explozie a violenței urbane, marcată de atacuri frecvente cu dispozitive explozive și arme de foc. Multe dintre aceste atacuri brutale sunt executate de adolescenți sau chiar de copii. Statisticile recente sunt alarmante: doar pe parcursul anului trecut, peste 50 de minori cu vârste sub 15 ani au fost trimiși în fața instanțelor de judecată, fiind suspectați de omoruri sau tentative de omor.

Hackerii nu au nevoie de AI ca să îți afle datele. Activitatea ta online poate fi suficientă

Cum cureți perdelele acasă și le păstrezi ca noi mai mult timp

De ce a eșuat actualul sistem de reabilitare

Actualul cadru legal din Suedia stabilește că minorii care comit infracțiuni grave sunt plasați în case de corecție. Totuși, eficiența acestor instituții este intens contestată de oficiali. Gunnar Strommer a subliniat că majoritatea tinerilor care ajung în aceste centre ajung ulterior să recidiveze, ceea ce demonstrează că actualul mecanism nu funcționează corect.

Ministrul Justiției a apărat intențiile inițiale ale cabinetului său, argumentând că reformele erau gândite pentru a opri un val de violență care afectează întreaga societate. Măsurile preconizate de guvern au scopul "de a proteja societatea de infracţiunile care ameninţă viaţa, de a proteja victimele infracţiunilor, care adesea sunt tot copii", a declarat el presei.

Oficialul suedez consideră că modificarea legislației penale este singura cale prin care se poate asigura atât pedepsirea corectă a celor vinovați, cât și îndreptarea lor. "Prin scăderea vârstei de răspundere penală (...) se pot impune sancţiuni mai corecte şi proporţionale şi vom putea crea condiţii de reabilitare mai bune decât în prezent", a susţinut ministrul.

Calculul politic din spatele retragerii proiectului

Renunțarea la proiectul inițial a fost determinată și de o matematică parlamentară extrem de fragilă. Coaliția de guvernare controlează o majoritate la limită, iar riscul ca unii deputați din propria tabără să voteze împotrivă era foarte ridicat. În acest context, ministrul justiției a recunoscut că executivul a ales să evite un eșec răsunător în parlament, preferând să retragă textul decât să riște un vot negativ care ar fi blocat complet orice reformă a sistemului actual.

Această mutare vine într-un moment delicat, în condițiile în care guvernul înregistrează procente modeste în sondajele de opinie realizate înaintea alegerilor din septembrie. Deși actuala putere a implementat deja o serie de reforme dure, oferind atribuții sporite forțelor de ordine și majorând pedepsele pentru diverse infracțiuni, propunerea de a închide copii de 13 ani a generat o opoziție puternică. Atât partidele rivale, cât și experții din domeniu au avertizat că lipsesc dovezile clare care să ateste că încarcerarea la vârste atât de fragede ar reduce rata criminalității.

În plus, standardele internaționale au cântărit și ele în această dezbatere. Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului recomandă în mod expres ca vârsta minimă de la care minorii pot răspunde în fața legii penale să nu fie mai mică de 14 ani. De altfel, această limită de 14 ani reprezintă și media aplicată în majoritatea statelor de pe continentul european.