Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Peste 10.500 de sesizări privind copii dispăruți au fost înregistrate în ultimul an în România, iar Organizația Salvați Copiii arată că fenomenul este în creștere constantă pentru al treilea an consecutiv. Numărul este cu peste 600 mai mare decât în anul anterior și cu aproape 2.000 mai ridicat față de acum doi ani.
Creștere constantă a cazurilor de copii dispăruți în România, arată datele oficiale
În perioada 20 mai 2025 – 20 mai 2026, Inspectoratul General al Poliției Române a înregistrat 10.566 de sesizări. Comparativ, între 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au fost raportate 8.722 de cazuri, iar în perioada aprilie 2023 – aprilie 2024 numărul a ajuns la 9.902 sesizări. Evoluția indică o creștere constantă de la un an la altul, tendință care se menține pentru al treilea an consecutiv. Potrivit organizației, majoritatea cazurilor sunt plecări voluntare din medii instituționale.
„Aproximativ 60% dintre aceste cazuri reprezintă plecări voluntare din locuinţele sociale, căminele şcolare sau centrele D.G.A.S.P.C., iar în jur de 97% dintre toate dispariţiile se încheie, în fiecare an, prin găsirea sau întoarcerea copiilor în termen scurt, fără implicaţii majore de risc infracţional sau cu privire la siguranţa personală”, au afirmat reprezentanţii organizației.
copil abuzat / sursa foto: captură video
Distribuția pe vârste indică vulnerabilitate crescută la adolescenți
Conform datelor, cele mai multe sesizări îi vizează pe adolescenți, unde au fost înregistrate 8.140 de cazuri în grupa de vârstă 14–18 ani.
În categoria 10–14 ani au fost raportate 2.186 de cazuri, în timp ce la copiii mai mici numărul este semnificativ redus, cu 158 de sesizări la vârstele 5–10 ani și 82 de cazuri la copiii sub 5 ani. Distribuția arată că fenomenul afectează în principal adolescenții.
Disparițiile de copii sunt concentrate în marile centre urbane
Cele mai multe sesizări au fost înregistrate la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, inclusiv sectoarele 1–6, urmate de Inspectoratele de Poliție Județene din Bihor, Constanța, Giurgiu și Iași, ceea ce indică o concentrare a cazurilor în zonele urbane și în județele mari. Fenomenul este prezent și la nivel european.
„În fiecare an, în Europa sunt raportaţi în jur de 250.000 de copii dispăruţi. Missing Children Europe, federaţia europeană dedicată copiilor dispăruţi şi exploataţi sexual, atrage atenţia că majoritatea acestor copii fie au fugit, fie au fost alungaţi de acasă sau din instituţiile de îngrijire”, a transmis sursa citată.
Campanie de conștientizare de Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți
Cu ocazia zilei de 25 mai, Salvați Copiii România a lansat campania „Când un copil dispare, căutarea nu se opreşte”, desfășurată într-o inițiativă internațională coordonată de Missing Children Europe, prin care se atrage atenția asupra importanței reacției rapide și a vigilenței publice.
Organizația a mai anunțat implicarea publicului prin campania #BlueForHope, în care oamenii sunt încurajați să publice imagini albastre pe rețelele sociale, iar mai multe clădiri publice, inclusiv Liceul „Ion Luca Caragiale” din București, au fost iluminate în albastru ca semn de solidaritate.
Salvați Copiii a reamintit și principalele numere de urgență, respectiv 112 pentru situații imediate de pericol, 116000 linia europeană pentru copii dispăruți, disponibilă permanent, și 119 pentru cazuri de abuz, neglijare, exploatare sau violență.
Motivele pentru care copiii fug de acasă, potrivit specialiștilor
Specialiștii organizației arată că principalele cauze sunt legate de mediul familial, unde se regăsesc frecvent violența, conflictele, abuzul sau neglijarea, dar și schimbările în structura familiei, stilul parental autoritar sau consumul de alcool și droguri de către părinți.
Aceștia explică faptul că plecările pot fi fie „din cauza a ceva”, fie „spre ceva”, diferență considerată esențială pentru înțelegerea corectă a fenomenului și intervenția adecvată.
În plus, sănătatea mintală reprezintă un factor important, mai ales în rândul adolescenților care se confruntă cu depresie sau ideație suicidară, în timp ce bullyingul, dificultățile de învățare și presiunea socială din mediul școlar contribuie la amplificarea riscului. Copiii din centrele de plasament sunt, de asemenea, considerați vulnerabili, mai ales din cauza dorinței de reîntoarcere în familie sau a dificultăților din mediul instituțional.
Semnele de alarmă pe care părinții le pot observa
Organizația atrage atenția că anumite schimbări de comportament pot indica un risc crescut, cum ar fi izolarea, retragerea din activitățile obișnuite, scăderea performanțelor școlare, absențele repetate, modificările de somn sau alimentație, apariția unor cercuri de prieteni necunoscuți sau creșterea timpului petrecut online, mai ales atunci când copilul devine mai secretiv.
„Copiii nu fug doar de acasă, ei fug spre ceva ce nu reuşesc să găsească acasă. Datoria noastră, ca părinţi, este să facem din casă acel loc. Un copil care simte că, acasă, există măcar un adult care îl ascultă fără să-l judece are şanse mult mai mici să caute această ascultare în afara casei, uneori în locuri periculoase. Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenţie sporită din partea familiilor şi a profesioniştilor. Tinerii înşişi ne spun că modul în care sunt primiţi după o plecare le influenţează decisiv decizia de a fugi din nou sau de a rămâne.” a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii.
Primele ore după dispariția unui copil sunt esențiale
Organizația atrage atenția că primele ore de la dispariția unui copil sunt esențiale, deoarece șansele de a fi găsit sunt mai mari în primele 24–48 de ore. În acest context, părinților li se recomandă să adune rapid toate informațiile relevante, precum fotografii recente, descrierea hainelor purtate, ultima locație cunoscută, date despre telefonul copilului, cercul de prieteni, mesajele recente, dar și eventualele probleme medicale sau tratamente necesare.
Recomandările noastre
