Investigația ROBOR. De ce a amendat Consiliul Concurenței cele 10 mari bănci. Explicațiile lui Bogdan Chirițoiu și reacția BNR

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Consiliul Concurenței a zguduit sectorul financiar din România prin aplicarea unor amenzi record împotriva celor mai importante 10 instituții bancare din țară. Ancheta, care s-a întins pe o perioadă de patru ani, a vizat modul în care a fost stabilit indicele ROBOR, de care depind facturile și ratele a milioane de români cu credite în lei.

Un caz care ne aduce aminte de faimosul scandal Libor/Euribor.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit clarificări esențiale la Digi24, cu privire la natura acestei investigații. Potrivit acestuia, nu s-a constatat existența unui „cartel clasic”, în care directorii de bănci s-ar fi întâlnit fizic pentru a dicta prețurile, ci un fenomen de „schimb excesiv de informații” între entități care, prin lege, ar trebui să fie concurente și complet independente.

Prea multă colaborare între firme concurente referitor la  ROBOR

Fixarea indicelui ROBOR/Romanian Interbank Offered Rate este un proces extrem de sensibil, deoarece acesta nu se bazează pe tranzacții bursiere efective, vizibile în timp real, ci pe cotații transmise de bănci.

Cele mai vizitate străzi din lume. Atrag milioane de turiști și ascund povești fascinante

Costurile ascunse ale bătrâneții. Provocarea cu care se confruntă milioane de femei după pensionare

Conform legislației naționale și europene din domeniul concurenței, instituțiile bancare sunt obligate să își compartimenteze strict activitățile și să coteze independent. Investigatatorii au descoperit însă că realitatea din piață a lăsat de dorit.

„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele și s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR. Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și așa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații.”, a explicat Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, la Digi24.

Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurentei. Sursă foto: Dreamstime

Deși modificările aduse ROBOR-ului prin aceste practici s-au tradus în „fracțiuni de procent”, șeful autorității de concurență subliniază că, atunci când aceste fracțiuni se aplică la un volum masiv de credite, sumele plătite în plus de consumatori devin extrem de semnificative.

Băncile contestă decizia și acuză măsuri populiste

Reacția sistemului bancar a fost imediată și vehementă. Liderii pieței, printre care Banca Transilvania (BT) și BRD Groupe Société Générale, au anunțat deja că vor apela la toate pârghiile juridice pentru a demonstra că nu au încălcat regulile pieței.

Reprezentanții sistemului bancar susțin că instituțiile pe care le conduc au reprezentat pilonul de stabilitate al economiei românești în perioade de criză și avertizează asupra riscurilor pe care o astfel de decizie le are asupra încrederii investitorilor:

Poziția Băncii Transilvania: „Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice într-o perioadă complicată pentru țară și economie.”

Poziția BRD: „Vom lupta cu toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție.”

Mugur Isărescu Sursa foto: Dreamstime.com

Amenzile trebuie plătite, chiar dacă sunt contestate în instanță

În replică, Bogdan Chirițoiu a amintit că, deși băncile au tot dreptul constituțional să se apere, deciziile Consiliului Concurenței sunt executive. Acest lucru înseamnă că băncile sunt obligate să plătească amenzile în termenul legal, indiferent dacă procesul în instanță este în desfășurare sau nu.

Consiliul Concurenței are o rată de succes de peste 90% în litigiile din instanță și subliniază că investigații similare legate de manipularea indicilor monetari au avut loc în repetate rânduri atât în Uniunea Europeană, cât și în SUA.

Guvernatorul BNR intervine în dispută

Investigația Consiliului Concurenței a vizat strict comportamentul comercial al băncilor comerciale și nu a atins activitatea Băncii Naționale a României (BNR), care deține monopolul pe stabilirea politicii monetare și supravegherea macro-prudențială.

Totuși, dezbaterea aprinsă din spațiul public a atras atenția Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Acesta a lansat un semnal de alarmă privind riscurile ca această anchetă să fie folosită în scopuri politice sau să creeze panică nejustificată în rândul populației:

„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut cu 2% recent ROBOR? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția.”, a declarat  Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României

Bogdan Chirițoiu a dat parțial dreptate guvernatorului, explicând că trendul general al dobânzilor, dacă ele cresc sau scad masiv, este determinat direct de nivelul inflației și de deciziile macroeconomice, nu de înțelegerile dintre bănci. Totuși, rolul Consiliului Concurenței rămâne acela de a elimina distorsiunile artificiale, oricât de mici ar fi ele.

Ce urmează

Pentru moment, băncile au primit doar notificarea cu privire la cuantumul sancțiunilor, urmând să primească motivarea completă și detaliată a deciziei.

Din acel moment, calendarul legal este strict:

• 30 de zile pentru achitarea amenzilor și depunerea acțiunilor în instanță.
• 60 de zile pentru ca băncile să prezinte Consiliului Concurenței planuri concrete de conformare, prin care să demonstreze că au remediat deficiențele din sistemul de fixing (stabilire a cotațiilor) și că au implementat mecanisme clare de compartimentare a informațiilor concurențiale.