Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
România nu mai are, în prezent, un termen clar pentru a adoptata moneda euro, a declarat guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu. Potrivit acestuia, abandonarea obiectivului fiscal-bugetar a fost o decizie cu caracter politic, ceea ce a dus implicit și la renunțarea la calendarul de aderare la zona euro.
România, tot mai departe de moneda euro. Isărescu, extrem de pesimist
Ultima reuniune dedicată în mod oficial acestui subiect a avut loc în anul 2018, a precizat Isărescu. În opinia sa, discuțiile privind trecerea la moneda unică europeană ar putea fi reluate abia peste cinci până la șapte ani.
„În momentul în care nu s-a mai urmărit o țintă fiscal-bugetară, s-a renunțat de fapt și la orizontul de timp pentru aderare. A fost o decizie politică”, a explicat guvernatorul BNR, amintind că România îndeplinea criteriile necesare în perioada 2013–2015.
Guvernatorul a făcut referire și la implicarea unor oficiali de rang înalt în susținerea obiectivului euro, printre care și un fost președinte al țării, dar a subliniat că, ulterior, decidenții politici au considerat că nivelul redus al datoriei publice permite o abordare mai relaxată.
„S-a renunţat la orizont în momentul în care s-a renunţat la o ţintă fiscală, fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică. Noi am îndeplinit condiţiile prin 2013, 2014, 2015. A fost şi o decizie politică, preşedintele Traian Băsescu chiar îşi stabilise această ţintă. Dar pe urmă s-a considerat politic că avem datoria publică prea mică şi că putem să ne folosim de acest avantaj. Şi mai toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală”, a declarat Mugur Isărescu.
Toate partidele au susținut politici de stimulare fiscală
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că în anii trecuți toate partidele politice, indiferent de orientare, au susținut măsuri de stimulare fiscală, nu doar un singur partid. Potrivit acestuia, dezbaterea publică ar trebui să reflecte această realitate și să evite generalizările sau acuzațiile unilaterale.
Moneda euro / sursa foto: dreamstime.com
Isărescu a explicat că aceste politici s-au bazat pe conceptul curbei Laffer, care sugerează că reducerea impozitelor poate stimula încasările bugetare. Totuși, el a subliniat că acest mecanism nu este eficient în orice context, ci doar atunci când nivelul impozitelor este ridicat. În situațiile în care taxele sunt deja scăzute, aplicarea acestor măsuri nu mai are efectele scontate.
Mugur Isărescu: Peste 5-7 ani mai discutăm
Guvernatorul a mai menționat că, începând cu anul 2018, BNR nu a mai putut colabora cu autoritățile în privința unor inițiative comune. Ultima ședință relevantă, spune Isărescu, a avut loc la Academia Română și a vizat discuții privind adoptarea monedei euro. Ulterior, Banca Națională s-a retras din toate comitetele existente pe acest subiect, inclusiv dintr-un grup tehnic dedicat aspectelor legate de numerar.
„Cum se aduce numerarul în ţară, cum se distribuie numerarul euro. Deci eram avansaţi. Acum, dacă corecţia fiscală înseamnă 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5-7 ani mai discutăm”, a punctat Mugur Isărescu, în timpul prezentării Raportului trimestrial cu privire la inflaţiei.
Cristian Popa, președintele Comisiei de numismatică din cadrul Băncii Naționale a României și membru al Consiliului de administrație al instituției, a anunțat recent, într-o declarație pentru Agerpres, că România va avea, până la finalul acestui an, toate echipamentele tehnologice necesare pentru tipărirea bancnotelor euro.
