Sursă foto: Freepik.com
Din cuprinsul articolului
România se confruntă, pentru al doilea an consecutiv, cu imposibilitatea reducerii deficitului bugetar, în ciuda măsurilor fiscale adoptate de Guvern. Economistul Bogdan Belciu atrage atenția că, deși veniturile statului au crescut pe anumite segmente, cheltuielile publice continuă să se majoreze, iar consumul scade dramatic — semn că politicile economice actuale nu produc efectele dorite.
„Pentru al doilea an la rând reducerea deficitului rămâne o himeră. Rămân tot mai puține opțiuni de redresare”, avertizează economistul Bogdan Belciu într-o analiză publicată pe Facebook.
Veniturile cresc din taxe, dar consumul se prăbușește
Economistul explică faptul că măsurile menite să reducă deficitul au avut, în realitate, un efect invers asupra economiei, diminuând consumul intern fără a corecta dezechilibrul bugetar.
„Observăm că încasările din TVA, în termeni reali, sunt mai mici ca în 2024: a scăzut consumul și probabil a crescut mai mult evaziunea”, arată Belciu.
El precizează că singurele creșteri semnificative de venituri provin din impozite și contribuții sociale: „La capitolul venituri bugetare, singura creștere notabilă este la capitolele ‘Impozit pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital’ și ‘Contribuții de asigurări’. Acestea provin din combinația dintre forțarea creșterii salariilor din ultimii ani și creșterile recente de taxe.”
Belciu estimează că bugetul statului a încasat aproximativ 25 de miliarde de lei în plus față de anul trecut, însă mare parte din acești bani s-au întors în cheltuieli salariale. „Parte s-au dus pe salariile mai mari plătite de la buget (~7 miliarde RON); impactul net rămâne de 18 miliarde lei în plus la buget. În schimb scade consumul și – implicit – economia”, subliniază el.
Bogdan Belciu, Sursă foto: Facebook
Cheltuielile bugetare, în continuă creștere
În privința cheltuielilor statului, economistul observă că nu există o reducere reală, ci dimpotrivă, o creștere constantă.
„Nu scad deloc cheltuielile curente din buget, care, în termeni reali, în 2025, au fost peste nivelul din 2024, în ciuda multiplelor declarații privind reducerile de costuri”, afirmă Belciu.
El notează, de asemenea, că investițiile publice finanțate direct din buget rămân ridicate, însă multe dintre acestea nu au un impact economic semnificativ.
„Nu au scăzut semnificativ nici ‘Investițiile’ plătite din Buget, deși multe din ele (gen borduri și băncuțe) nu au niciun impact economic. Investițiile din PNRR au crescut, rămâne de văzut dacă se vor recupera până la urmă și banii din PNRR (îndeplinirea jaloanelor, etc.)”, explică el.
Deficitul, la același nivel cu anul trecut
Concluziile specialistului sunt pesimiste: traiectoria deficitului bugetar din 2025 este aproape identică cu cea din 2024, când România a înregistrat un deficit cash de 8,65% din PIB și unul ESA de 9,4%, potrivit standardelor europene.
„Pentru al doilea an la rând reducerea deficitului rămâne o himeră. Presupunând că anul acesta scăpăm, la anul nu va mai fi posibil; rămân însă mai puține opțiuni de redresare. Creșterea încă o dată a TVA nu este o soluție: anul acesta nu a adus nici un beneficiu real la buget, în schimb consumul (care gâfâia de mult) acum e în cădere liberă”, avertizează Bogdan Belciu.
Economistul concluzionează că, fără o reducere reală a cheltuielilor și o strategie coerentă de stimulare a economiei, România riscă să intre într-un cerc vicios al dezechilibrelor bugetare, cu efecte negative asupra creșterii economice și a nivelului de trai.
