Protocolul secret semnat de Nicolae Ceaușescu. Rușii au dat ordinul, dar totul s-a făcut țăndări

Protocolul secret semnat de Nicolae Ceaușescu. Rușii au dat ordinul, dar totul s-a făcut țăndăriNicolae Ceaușescu. Sursa foto:Wikipedia

Nicolae Ceaușescu a lăsat nefinalizat, printre altele, și un proiect ce viza înzestrarea Armatei Române. Care, la inițiativa URSS-ului, trebuia să fie dotată cu echipamente militare de ultimă oră, conform presamil.ro.

În raportul pe care generalul-colonel Vasile Milea, ministru al apărării naţionale, i l-a trimis lui Nicolae Ceaușescu, la data de 12 mai 1988, se preciza că Statul Major al Forţelor Armate Unite ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia dorea încheierea unui „Protocol privind destinarea unor trupe din Armata Republicii Socialiste România în compunerea Forţelor Armate Unite pentru perioada 1991-1995”.

Nicolae Ceaușescu și un proiect militar pe care nu l-a văzut finalizat

În actul respectiv se mai afirma că URSS-ul avea ca scop și „sporirea gradului de înzestrare a trupelor prin creşterea numărului de tancuri, complexelor de rachete antiaeriene, avioanelor de vânătoare MIG-29, gurilor de foc de artilerie, navelor şi elicopterelor pentru marina militară (subl.n.)”.

De aceea, în protocolul secret, ce se întindea pe perioada 1986-1990, era prevăzută achiziţionarea a 12 MiG-uri 29 pentru dotarea armatei române, până în anul 1990. De asemenea, în proiectul întocmit de Statul Major al Forţelor Armate Unite ale OTV pentru perioada 1991-1995 s-a menţionat și importarea a 28 MiG-uri 29 – astfel încât Armata Română să deţină 40 de avioane din acel model în anul 1995, conform sursei citate.

sursa: presamil.ro

Morți fulgerătoare la Revoluție

Dictatorul nu a mai văzut acest plan împlinit, odată cu executarea sa la Revoluția din 1989, în ziua de 25 decembrie. Pe 22 decembrie, Vasile Milea murea în condiții suspecte, varianta oficială fiind cea legată de sinucidere.

În intervalul 1989 - 1994, în România au ajuns 16 MiG-29 A, patru MiG-29 UB şi un MiG-29 S. Ele au revenit Regimentului 57 Aviaţie Vânătoare (escadrilele 1 şi 2) pentru a înlocui aparatele MiG-23 MF şi MiG-21 M/MF.

Dotarea Armatei în 1989

La sfârșitul regimului comunist, Armata Română era numeroasă, bazată pe serviciu militar obligatoriu și organizată în patru armate operative (București, Buzău, Craiova, Cluj), cu divizii mecanizate și de tancuri, brigăzi de vânători de munte și unități aeromobile/parașutiști. Doctrina era preponderent defensivă, de apărare teritorială, în logica Tratatului de la Varșovia.

Forțele terestre și artileria

Coloana vertebrală o formau tancurile T-55 (și modernizările AM/AM2) alături de modelele românești TR-77 și TR-85; existau și câteva T-72, iar T-34-85 mai supraviețuiau în rezervă. Infanteria dispunea de IFV MLI-84 și transportoare TAB-71/TAB-77, TABC-79, vehicule de recunoaștere BRDM-2/MLVM.

Artileria era majoritar tractată (100/122/130/152 mm), completată de 2S1 Gvozdika (122 mm) și lansatoare BM-21 Grad și APR-40.

La nivel operativ existau rachete tactice Luna/Luna-M și Scud. Apărarea AA terestră combina tunuri S-60 (57 mm), MANPADS Strela și sisteme cu rază medie 2K12 Kub (SA-6) și 9K33 Osa (SA-8).

Forțele Aeriene și Apărarea

Obiectivele strategice și capitala erau protejate de rețele de rachete S-75 Dvina (SA-2) și S-125 Neva (SA-3).

Aviația de vânătoare/interceptare se baza pe MiG-21 (multiple variante) și MiG-23. În decembrie 1989 începuseră livrările de MiG-29.

Componenta de atac/recunoaștere includea IAR-93 Vultur; instruirea pe IAR-99 și L-29/L-39; transportul pe An-24/An-26; elicopterele IAR-330 (Puma) și IAR-316.

Marina Militară

În Marea Neagră, vârful de lance era submarinul „Delfinul” (clasa Kilo). Alături de vedete rapide cu rachete Osa, corvete, puitoare de mine/dragor și apărare de coastă cu rachete P-15 Termit (Styx).

Decizia României din anul 1995

Toate acordurile militare dintre țările URSS și țările aflate în zona sa de influență au fost lovite de nulitate la data de 1 iulie, atunci când Organizația Tratatului de la Varșovia a încetat să mai existe.

În anul 1995, România a încetat să mai facă achiziții de echipament militar de orice fel de la Federația Rusă.