Peste jumătate dintre afacerile din România ar putea rezista cel mult trei luni dacă veniturile scad. Sondaj
- Răzvan Scarlat
- 22 aprilie 2026, 11:34
Antreprenori români. sursă foto: facebook
- Antreprenorii români văd în stat principala sursă de risc pentru afacerile din 2026
- Începutul de an aduce optimism moderat, dar și o proporție mare de antreprenori indeciși
- Planurile de investiții sunt orientate spre eficiență, nu spre extindere
- Capacitatea de rezistență a afacerilor rămâne limitată în fața unui șoc de venituri
- Diferențele dintre PFA și SRL reflectă structuri de cost și riscuri distincte
- Antreprenorii români cer stabilitate fiscală și reducerea birocrației
- Situația economică și fiscală influențează deciziile de business
Antreprenorii din România au indicat fiscalitatea și impredictibilitatea legislativă drept principale riscuri. Peste jumătate dintre afaceri pot rezista doar trei luni la scăderi de venituri, potrivit unui sondaj realizat de StartCo în 2026.
Antreprenorii români văd în stat principala sursă de risc pentru afacerile din 2026
Mediul de afaceri din România a început anul 2026 într-un climat dominat de prudență, după un 2025 marcat de modificări fiscale și decizii adoptate în ritm accelerat. Un sondaj realizat de StartCo în perioada februarie–martie 2026, pe un eșantion de 117 antreprenori, a arătat că principala îngrijorare nu mai este piața, ci cadrul fiscal și legislativ.
Potrivit datelor, 27% dintre respondenți indică taxele și schimbările fiscale drept cel mai mare risc, iar 19% menționează impredictibilitatea legislativă. Astfel, aproape jumătate dintre antreprenori consideră că problemele vin din regulile jocului, nu din activitatea economică propriu-zisă.

antreprenori / sursa foto: dreamstime.com
Începutul de an aduce optimism moderat, dar și o proporție mare de antreprenori indeciși
Percepția generală asupra anului 2026 este împărțită. Aproximativ 38% dintre antreprenori s-au declarat optimiști în privința evoluției afacerii lor, în timp ce 27% au anticipat un an dificil. Un procent apropiat, 36%, a rămas neutru sau indecis.
Această distribuție a arătat o tendință de expectativă în rândul mediului de business. Antreprenorii nu au indicat neapărat efecte negative imediate, dar nici nu au văzut suficiente semnale pozitive pentru a lua decizii majore.
În același timp, aproape jumătate dintre respondenți au estimat venituri în creștere față de 2025. 35% spun că încasările vor fi ușor mai mari, iar 10% au anticipat o creștere semnificativă. Pe de altă parte, 21% se așteaptă la venituri similare, ceea ce sugerează o abordare precaută.
Planurile de investiții sunt orientate spre eficiență, nu spre extindere
Strategiile pentru următoarele șase luni reflectă această prudență. 37% dintre antreprenori intenționează să investească în echipamente, software sau stocuri, iar 24% au în plan lansarea unor produse sau servicii noi.
În schimb, doar 11% iau în calcul angajări, iar 10% se gândesc la extinderea pe piețe externe. Deciziile legate de dezvoltare sunt adesea amânate din cauza incertitudinii.
Răspunsurile deschise din sondaj confirmă această tendință. Un antreprenor a spus: „Mă gândesc să fac o investiție mai importantă, dar o tot amân de ceva timp din cauza asta, dar nu numai din cauza asta”. Alții iau în calcul chiar retragerea din activitate: „Mă gândesc să închid afacerea. Prea mult stres pentru o viață atât de scurtă”.
Capacitatea de rezistență a afacerilor rămâne limitată în fața unui șoc de venituri
Datele privind reziliența financiară indică o vulnerabilitate semnificativă. În scenariul unei scăderi a încasărilor cu 30–50%, 51% dintre antreprenori au spus că pot funcționa cel mult trei luni fără schimbări majore. Dintre aceștia, 13% ar rezista chiar mai puțin de o lună. La polul opus, 14% au spus că au un buffer de peste șase luni, iar un procent similar ar putea depăși un an în condiții dificile.
În cazul unei scăderi a veniturilor, reacțiile principale sunt adaptarea modelului de business sau reducerea costurilor, fiecare opțiune fiind aleasă de aproximativ 27% dintre respondenți. Doar 6% iau în calcul finanțarea prin credit, ceea ce confirmă dependența redusă de împrumuturi.
Diferențele dintre PFA și SRL reflectă structuri de cost și riscuri distincte
Sondajul a evidențiat diferențe între formele juridice. Majoritatea PFA-urilor, 94%, funcționează fără angajați, în timp ce 45% dintre SRL-uri au personal.
Percepția asupra riscurilor diferă. 32% dintre PFA-uri sunt îngrijorate de creșterea taxelor, comparativ cu 25% dintre SRL-uri. În schimb, SRL-urile sunt mai sensibile la inflație și costuri, 15% dintre acestea indicând inflația ca risc principal, față de 8% în cazul PFA-urilor. Diferențele apar și la capacitatea de rezistență. 45% dintre SRL-uri au un buffer de una până la trei luni, în timp ce doar 10% pot rezista peste un an. În cazul PFA-urilor, 24% declară că pot funcționa peste 12 luni fără venituri semnificative.
Antreprenorii români cer stabilitate fiscală și reducerea birocrației
La nivel de așteptări, stabilitatea fiscală este principala solicitare. O treime dintre respondenți au indicat nevoia de predictibilitate în materie de taxe. Alte cerințe vizează digitalizarea mai eficientă, menționată de 17%, și simplificarea birocrației, indicată de 14%.
În paralel, utilizarea tehnologiilor digitale este în creștere. 28% dintre antreprenori au spus că folosesc inteligența artificială în mai multe procese, iar 26% o testează ocazional. Aproximativ 27% nu utilizează deloc astfel de instrumente.
Situația economică și fiscală influențează deciziile de business
Datele sondajului sunt susținute de evoluțiile macroeconomice. România a înregistrat în februarie 2026 cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 8,3%, potrivit Eurostat. Banca Națională estimează o scădere spre 3,9% până la finalul anului.
În același timp, Comisia Europeană prognozează o creștere economică modestă, de 1,1% în 2026, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al consumului afectat de inflație.
Pe acest fond, antreprenorii adoptă strategii orientate spre controlul costurilor și menținerea lichidității. Investițiile sunt selectate cu atenție, iar angajările rămân limitate.