Ghișeu. Sursa foto: arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Situația economică a populației continuă să fie marcată de incertitudine, potrivit celui mai recent sondaj IRSOP realizat în martie 2026. Datele arată că, deși o parte dintre români își păstrează speranța că veniturile vor crește în următoarele luni, percepția generală asupra nivelului de trai rămâne negativă. În același timp, așteptările legate de inflație, piața muncii și costul vieții indică o presiune constantă asupra gospodăriilor.
Sondaj IRSOP. Românii se tem de viitorul economic
Majoritatea respondenților consideră că situația lor financiară este mai slabă decât în urmă cu un an. În martie 2026, 61% dintre participanți spun că o duc mai rău, în timp ce doar 11% apreciază că situația lor s-a îmbunătățit . Practic, proporțiile rămân aproape neschimbate față de luna precedentă, ceea ce sugerează o stagnare a percepției economice la nivel individual.
Totuși, când vine vorba despre viitorul apropiat, apare un ușor optimism. Aproximativ 25% dintre români cred că nivelul de trai va fi mai bun peste un an, în creștere față de 19% în februarie . Chiar și așa, 64% dintre românii chestionați se așteaptă la o înrăutățire a situației economice generale.
Pe termen mai lung, imaginea este mai echilibrată, dar nu neapărat încurajatoare. Aproape același procent de respondenți cred că nivelul de trai va fi mai bun sau mai slab peste cinci ani, ceea ce reflectă o incertitudine profundă cu privire la direcția economiei.
Bani. Sursă foto: Captură video
Inflația rămâne principala temere a românilor
Unul dintre puținele semnale pozitive vine din zona veniturilor. În martie, 38% dintre respondenți se așteaptă ca veniturile lor să crească în următoarele 12 luni, în urcare față de 32% în februarie . În același timp, procentul celor care se tem de scăderi a coborât la 18%.
Cu toate acestea, optimismul legat de venituri este umbrit de așteptările privind prețurile. Trei sferturi dintre români se așteaptă ca acestea să continue să crească și doar un procent foarte mic crede într-o stabilizare sau scădere.
Această combinație între venituri potențial mai mari și prețuri în creștere indică o presiune constantă asupra puterii de cumpărare. Practic, chiar dacă oamenii câștigă mai mult, creșterea costurilor riscă să anuleze orice beneficiu real.
Piața muncii: siguranța scade, oportunitățile sunt tot mai rare
Datele sondajului arată o deteriorare a percepției asupra pieței muncii. Procentul celor care consideră că locul lor de muncă este sigur a scăzut la 71%, de la 75% în februarie . În același timp, aproape 3 din 10 angajați se tem că și-ar putea pierde jobul.
Mai îngrijorător este faptul că majoritatea celor chestionați consideră că locurile de muncă sunt tot mai greu de găsit. În martie, 86% dintre respondenți spun că oportunitățile sunt limitate, în creștere față de 75% în luna anterioară .
Această percepție indică o scădere a încrederii în dinamica pieței muncii și poate influența deciziile legate de consum sau investiții personale.
Consumul scade, iar economiile devin prioritate
În ceea ce privește comportamentul de consum, datele arată o tendință clară de prudență. Mai mult de jumătate dintre români (56%) spun că au redus cheltuielile față de anul trecut , semn că bugetele gospodăriilor sunt tot mai atent gestionate. În același timp, intențiile de cheltuieli pentru 2026 reflectă o schimbare de priorități. Tot mai mulți români își propun să pună bani deoparte pentru situații neprevăzute – 57%, în creștere față de 49% . De asemenea, crește interesul pentru educație și pregătire profesională.
În schimb, planurile legate de achiziții majore, precum locuințe sau investiții în afaceri, rămân la nivel scăzut. Acest lucru confirmă existența unei dificultăți reale în accesarea bunurilor mai costisitoare.
Percepțiile despre evoluția monedei naționale și a dobânzilor contribuie la tabloul general de incertitudine. Majoritatea respondenților – 64% – cred că leul se va deprecia în următoarele 12 luni . În paralel, aproape 7 din 10 români se așteaptă la creșterea dobânzilor, ceea ce poate afecta direct costurile creditelor și capacitatea de finanțare a populației. Aceste așteptări accentuează sentimentul de nesiguranță și pot determina o atitudine și mai precaută în rândul consumatorilor.
