Economia zonei euro încetinește, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Apar semnale de stagflație

Activitatea economică din zona euro a încetinit în luna martie, pe fondul efectelor generate de tensiunile din Orientul Mijlociu, care au început să se reflecte tot mai clar în costuri și în dinamica economiei. Indicatorii arată o deteriorare a ritmului de creștere, în timp ce presiunile inflaționiste rămân ridicate, transmite CNBC.

Indicatorii economici arată o frânare a creșterii zonei euro

Datele preliminare publicate de S&P Global indică o scădere a indicelui PMI al managerilor de achiziții până la 50,5 în martie, de la 51,9 în februarie. Nivelul este sub așteptările analiștilor, care anticipau o reducere mai moderată, până la 51,0.

Acest indicator este esențial pentru evaluarea activității economice, pragul de 50 de puncte delimitând extinderea de contracție. Evoluția din martie sugerează o apropiere periculoasă de stagnare, în contextul în care economia resimte deja impactul scumpirii energiei și al perturbărilor din lanțurile de aprovizionare.

În paralel, companiile au început să își tempereze planurile de angajare, iar perspectivele privind producția pentru restul anului au fost revizuite în scădere, semn al incertitudinii tot mai accentuate din mediul economic.

Cariera în mai multe domenii, avantaj la pensie. Femeile ar putea ieși mai devreme din câmpul muncii

Atentat la Washington. Președintele Trump, soția sa și mulți oficiali de rang înalt, evacuați de Secret Service. Atacatorul a fost prins. Președintele a publicat primele imagini cu el. Foto&Video. Live text

Banca Centrală Europeană. Sursă foto: X.com

Costurile cresc, iar riscul de stagflație devine tot mai real

Noile date au alimentat temerile legate de apariția stagflației, un scenariu economic dificil, caracterizat prin creștere slabă, inflație ridicată și presiuni asupra pieței muncii.

„PMI-ul preliminar pentru zona euro trage un semnal de alarmă privind stagflaţia, pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu împinge preţurile în sus şi frânează creşterea economică”

Chris Williamson, economist-șef la S&P Global Market Intelligence, a explicat că firmele se confruntă cu cea mai rapidă creștere a costurilor din ultimii trei ani. Scumpirea energiei și blocajele din lanțurile de aprovizionare au dus la întârzieri semnificative în livrări, ajunse la cel mai ridicat nivel din vara anului 2022, în special din cauza dificultăților de transport.

Stagflația este considerată unul dintre cele mai complicate scenarii pentru economie, deoarece limitează opțiunile băncilor centrale. Majorarea dobânzilor poate reduce inflația, dar afectează creșterea economică și ocuparea forței de muncă, în timp ce relaxarea politicii monetare poate stimula economia, dar riscă să amplifice scumpirile.

Economia zonei euro stârnește îngrijorări printre liderii politici

În acest context, multe dintre estimările economice anterioare sunt puse sub semnul întrebării, în condițiile în care evoluția conflictului și impactul asupra piețelor energetice rămân greu de anticipat.

Banca Centrală Europeană estimează, în cele mai recente prognoze, o creștere economică de 0,9% în 2026 și o inflație medie de 2,6% în acest an. Totuși, aceste cifre ar putea fi depășite de realitate, în condițiile în care indicatorii actuali sugerează presiuni suplimentare asupra prețurilor. Chris Williamson a declarat că datele privind prețurile din cadrul PMI indică o posibilă accelerare a inflației spre 3%, pe fondul creșterii costurilor suportate de companii, care ar putea fi transferate către consumatori în perioada următoare. La rândul său, analistul J.P. Morgan Raphael Brun-Aguerre a atras atenția că efectele conflictului sunt deja vizibile în economia zonei euro.

„Sondajul indică un impact important asupra inflaţiei pe termen scurt, provocat de scumpirea energiei, care s-ar putea transmite şi în preţurile de bază. Şocul energetic ar putea afecta profitabilitatea companiilor şi a redus deja cererea şi producţia în regiune”

În plan politic, liderii europeni au început să transmită mesaje privind necesitatea unei soluții diplomatice. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că situația actuală necesită negocieri urgente.

„Situaţia este critică pentru aprovizionarea cu energie a aliaţilor din întreaga lume. Cu toţii resimţim efectele asupra preţurilor gazelor şi petrolului, asupra companiilor şi societăţilor noastre, iar este extrem de important să găsim o soluţie negociată care să pună capăt ostilităţilor din Orientul Mijlociu”