Opoziția parlamentară moldovenească: între Rusia, MAGA și euroscepticism

Opinia că forțele de opoziție din parlamentul de la Chișinău au o agendă externă uniformă și comună domină percepția publicului străin. Realitatea arată contrariul. Deși fracțiunile de opoziție din legislativ încep să manifeste interes pentru coaliții tactice împotriva partidului majoritar, acestea împărtășesc viziuni distincte cu privire la politica externă a Republicii Moldova.

Variațiile în interpretările privind politica externă au rădăcini istorice și geopolitice. Partidele politice mai vechi – Comuniștii și Socialiștii – exprimă o nostalgie pentru construcțiile internaționale, formate în urma prăbușirii URSS. Opoziția, apărută mai recent, are o atracție pentru curentul eurosceptic din UE („Mișcarea Alternativă Națională”), dar și pentru mișcarea transnațională iliberală promovată de administrația americană a președintelui Donald Trump („Democrația Acasă”). Partidul „Nostru” este singura forță de opoziție din legislativ care nu și-a manifestat încă clar preferințele externe – la nivel de discurs politic sau diplomație parlamentară, națională sau transnațională.

Agende distincte, cu o variabilă constantă - euroscepticismul

Grupul politic-electoral dominat de Socialiști (17 parlamentari), din care Comuniștii (8 parlamentari) s-au desprins după alegeri, insistă asupra importanței relațiilor strategice cu Rusia. Atât Socialiștii, cât și Comuniștii sunt în favoarea menținerii apartenenței la Comunitatea Statelor Independente, pe care guvernul, condus de Partidul Acțiune și Solidaritate, dorește să o abandoneze în vara anului 2026.

Socialiștii și Comuniștii pierd un pilon important al propriilor identități politice, fără participarea Republicii Moldova la CSI, care reprezintă o punte suplimentară pentru relația cu Rusia și spațiul ex-sovietic. Acest lucru nu îl împiedică pe liderul Socialiștilor, Igor Dodon, să-l laude pe premierul ungar Viktor Orban, sprijinit de Washington, pentru protejarea suveranității naționale împotriva politicilor europene.

O regizoare de origine română, premiată la Oscar. Cine este Natalie Musteață

Trei zodii care ar putea avea parte de mai mult noroc în perioada 16–22 martie, potrivit astrologilor

Fracțiunea „Alternativa”, care încearcă să rămână relevantă prin dominația capitalei Republicii Moldova (Chișinău), se poziționează în favoarea integrării europene cu condiția ca interesele naționale să prevaleze. O astfel de abordare corespunde forțelor eurosceptice din statele UE și din cadrul Parlamentului European, în special cele aliniate cu „Partidul Conservatorilor și Reformiștilor” (78 de deputați) și „Patrioții pentru Europa” (84 de deputați).

Aceleași partide politice europene sunt adesea incluse în categoria forțelor de extremă dreapta. Din acest raționament, deși reprezentanții fracțiunii „Alternativa” din parlamentul Republicii Moldova promovează interesele producătorilor locali sau valorile tradiționale, aceștia nu se aliniază cu euroscepticii de talie europeană.

Înainte ca autoritățile române să-l numească o amenințare la adresa securității naționale, ceea ce a dus la interzicerea intrării sale în Spațiul Schengen, liderul Mișcării Alternative Naționale, Ion Ceban, era la începutul dezvoltării unui parteneriat politic cu PSD-ul român. În prezent, „Alternativa” pare să se afle într-o dilemă. Întâmpină dificultăți în transformarea sa într-o forță politică convențională, fiind catalogată drept o platformă politică pro-rusă. „Alternativa” simte, de asemenea, nevoia a se menține la distanță de forțele suveraniste paneuropene pentru a nu-și deteriora și mai mult imaginea.

Gruparea politică care încearcă să se diferențieze de restul opoziției parlamentare în materie de politică externă este „Democrația Acasă”.

Această formațiune pledează pentru o apropiere de exponenții Mișcării „Make America Great Again” (MAGA) și de Conservatorii și Reformiștii Europeni. În ambele cazuri, atât partea americană, cât și cea europeană sunt împotriva unei UE supranaționale puternice.

Atât în ​​SUA, cât și în capitalele unde forțele cu viziuni iliberale sunt influente, în ecuațiile de guvernare sau în opoziție, se dorește descentralizarea puterilor UE, transferând înapoi elemente de suveranitate națională. În contextul actual, când suveraniștii europeni se aliniază agendei eurosceptice a conducerii americane, „Democrația Acasă” gravitează în jurul opoziției române – AUR – care participă la guvernarea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Acest canal politic este folosit de „Democrația Acasă” pentru a se apropia de cercul politic apropiat de Trump. O susținere deschisă din partea echipei lui Trump ar putea transforma „Democrația Acasă” în cea mai puternică forță de opoziție moldovenească chiar înainte de alegerile locale din 2027.

Pozițiile forțelor de opoziție moldovenești sunt influențate într-o măsură considerabilă de modul în care acestea se implică în politica externă. Pentru a echilibra raportul de putere cu partidul de guvernământ (PAS), care beneficiază de transferul de legitimitate externă din partea Președintelui țării, forțele de opoziție sunt obligate să aibă o agendă externă robustă.

1. Opoziție parlamentară invizibilă pe plan extern. Neimplicarea în dialogul cu UE în țară și cu SUA pe plan extern va ține forțele de opoziție departe de discuțiile majore despre prezentul politic moldovenesc. Pro-activismul politic contează în raport cu Delegația UE la Chișinău, care este din ce în ce mai deschisă implicării întregii opoziții parlamentare în dialog, indiferent de acuzațiile care vin încă din partea reprezentanților guvernului cu privire la posibilele legături ale opoziției cu Rusia.

2. Aripa opoziției pro-MAGA este mai puternică decât cea pro-rusă. Dialogul cu Rusia generează probleme de reputație pentru opoziția pro-rusă, motiv pentru care aceasta nu poate exploata pe deplin politica externă în scopuri de politică internă. Până când europenii nu vor restabili comunicarea cu Moscova, forțele moldovenești pro-ruse sunt dezavantajate. În acest sens, „Democrația Acasă” are o marjă de timp pentru a dezvolta contacte cu suveraniștii de la Bruxelles și MAGA de la Washington, cu ajutorul AUR de la București.

4. Competiția comună a euroscepticilor împotriva proeuropenilor din guvern. În timp ce agresiunea rusă continuă împotriva Ucrainei, iar suveraniștii și MAGA nu au stabilit încă modalitățile de promovare a imaginii lor în Republica Moldova (fundații, centre analitice, proiecte etc.), variabila în jurul căreia se aliniază forțele parlamentare de opoziție este discursul eurosceptic împotriva Bruxelles-ului supranațional.