Sursa: EVZ
Din cuprinsul articolului
Justiția românească, diabolizată propagandistic într-un film documentar de valoarea celor realizate în anii `50, în scopuri didactice, de Direcția Cadre și Învățământ a Departamentului Securității Statului.
Cu o viteză asemănătoare celei cu care Călin Georgescu a trecut pe sub radare, un film documentar a pus pe jar tefelimea românească. În film, este vorba despre halul în care ar fi ajuns Justiția românească, după ce a ieșit de sub cizma SRI. Mai precis, după ce Protocoalele de colaborare dintre SRI, pe de o parte, și Parchetul General (2005), Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București(2007) și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție(2009), pe de alta, au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională a României în 2016, atunci când practic Binomul SRI-DNA a fost desființat.
Dar documentarul Recorder nu suflă o vorbuliță despre marasmul în care Justiția s-a aflat în aceea perioadă neagră. Perioadă aplaudată în vremea prăpădului de subofițerii de presă ai SRI și despre care niciun magistrat nu a suflat nicio vorbuliță. Cu analiza acelei perioade ar fi trebuit să-și înceapă toa-majorii de la Recorder analiza. Pentru că dacă astăzi Justiția se află departe de un ideal, este din pricina răului sădit atunci când Protocoalele au întors România în perioada anilor `50 ai secolului trecut.
Ce ar fi spus oamenilor o relatare onestă a acelor vremuri pe cale să reînvie?
Păi, le-ar fi spus că în virtutea Protocoalelor, în echipele operative comune formate din ofițeri SRI și procurori cooperau „în activitatea de valorificare a informațiilor și atribuțiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informațiilor din domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor împotriva securității naționale, a actelor de terorism, infracțiunilor ce au corespondent în amenințările la adresa securității naționale și a altor infracțiuni grave, potrivit legii”. Profund ilegal, contrar Codului de Procedură Penală și Constituției României.
Totul începea cu un denunț! El era obținut fie de un procuror DNA, de la cineva aflat deja în anchetă, în schimbul reducerii pedepsei, fie de un ofițer SRI, de la un condamnat aflat deja în penitenciar, în schimbul îmbunătățirii regimului de detenție. Pasul următor era arestarea țintei Binomului SRI-DNA, în baza denunțului smuls.
Pentru cine nu știe, fix le fel se efectuau arestările în regimurile lui Stalin, Hitler și alți demenți care au însângerat istoria, în vremea instaurării de către sovietici a sfrenției comuniste în România și țările Europei de Est. După, urma practic măcelărirea nefericitului aflat în calea planurilor politice și financiare ale Sistemului Paralel de Putere, care debuta cu arestarea. Una cât mai umilitoare, transmisă de televiziuni în direct și trâmbițată cu date „pe surse” de jurnaliștii deontologi, adică de sifoanele SRI și DNA, de edecii de presă ai Grupării de Criminalitate Organizată „Coldea-Kovesi”.
Notele și interceptările SRI începeau să umple coperțile dosarului.
Primele, fără niciun suport probatoriu, întocmite după tipicul clasic al securiștilor, în baza metodei „prin mijloace specifice s-a stabilit că”, „se spune că”, „este cunoscut că”. Interceptările intrau și ele în dosar, invariabil trucate, tăiate și lipite convenabil, sau pur și simplu rescrise total diferit față de ceea ce se auzea pe suport, astfel încât să pară că probează vinovăția celui vânat.
Nu, nu apăreau diferențe față de spusele reale din vreo eroare omenească, pentru că se greșea vreo literă, ci erau înlocuite cuvinte, sintagme și chiar propoziții întregi. Un singur exemplu: în Dosarul „Paltin Sturdza” cuvântul „fază” a fost înlocuit cu „mită”! Este doar un exemplu din mii de asemenea falsificări. În scurt timp, unul determinat doar de durata presiunilor pe care procurorii DNA le făceau pentru a-l transforma pe cel anchetat, la rândul său, în denunțător, altor români le venea rândul să fie eliminați.
Notele SRI erau transformate în rechizitoriu, iar dosarul pleca la instanță. Lovitura finală era dată de judecători captivi combinației Coldea-Kovesi, fie colaboratori ai serviciilor, fie șantajați cu date din dosarele SIPA, fie ambele, aleși cu grijă în trageri la sorți aranjate, botezate „aleatorii”. Aceștia nu mai aveau de făcut altceva decât să pronunțe pedepsele cu privare de libertate.
De la un punct încolo, acela în care Curtea Constituțională a scos SRI din dosarele penale și acela în care generalul Coldea și Kovesi au fost înlăturați din funcțiile de comandă de la SRI și DNA, au început să curgă achitările. Judecătorii care erau doar șantajați și amenințați, nu chiar ofițeri acoperiți, au prins curaj și au deschis ochii asupra falsurilor criminale din dosare.
Numărătoarea celor nevinovați și achitați, dar cu viețile distruse, pare una care nu se mai termină.
Este o realitate care a devenit una banală. Dramele îndurate de mulțimea de nefericiți distruși de bestialitatea celor doi componenți ai Combinației Criminale „Coldea-Koveși” scriu un capitol de istorie cutremurător, căruia i se adaugă noi file zi de zi.
Exact acești judecători stau astăzi în calea renașterii Justiției cu epoleți, moșită deja de președintele Nicușor Dan. Primul pas l-a făcut. După coregrafia consacrată de Traian Băsescu, combaterea corupției a fost inclusă în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 – 2030.
Dar Nicușor Dan se dovedește a fi mai eficient decât înaintașul său, Traian Băsescu. Dacă cel din urmă doar a întredeschis Cutia Pandorei, Nicușor Dan are grijă să o caște la maxim prin înființarea unei unități în cadrul SRI, care se va ocupa de corupție. Care va avea drept singură sarcină culegerea de informații despre fenomenul corupției, după cum a anunțat public președintele.
Concluzia mea? Printre multe altele, cum ar fi că se pune de o nouă poliție politică, fapt despre care voi vorbi în săptămânile următoare, este aceea că se pregătește o nouă promoție de generali SRI milionari, Promoția „Nicușor Dan”.
Recomandările noastre
