Manipularea repartizării dosarelor, realizată de Binomul Coldea-Kovesi, dovedită încă de acum 5 ani! Cazul Completului Negru

Avocatul Flavius Radu. Sursa foto: Facebook

Revolta unor judecători, procurori și activiști #rezist împotriva unei manipulări a repartizării dosarelor este un pretext pentru o bătălie de capturarea Justiției. Mitul justiției oarbe, care își alege cazurile printr-o loterie digitală incoruptibilă, a fost demontat printr-o demonstrație matematică rece încă din anul 2020.

Manipularea repartizării dosarelor, o operațiune chirugicală

Avocatul Flaviu Radu, într-o amplă postare pe Facebook, a descris mecanismul de o precizie chirurgicală prin care „repartizarea aleatorie” la ICCJ a celebrului dosar „Ferma Băneasa” a fost alterată fundamental. Nu a fost nevoie de hackeri, ci doar de acces în sistemul ECRIS. Și de stăpânirea perfectă a două pârghii: Timpul și Volumul. Și, de ce nu, de priceperea celebrului general SRI Dumitru Dumbravă, am adăuga noi...

Pentru ca publicul să înțeleagă gravitatea situației, trebuie explicat cum funcționează sistemul ECRIS. Acesta nu aruncă dosarele cu zarul, ci încearcă să echilibreze munca judecătorilor.

Fiecare dosar are un „punctaj de complexitate”, iar fiecare complet de judecată are o limită de încărcare.

Dacă manipulezi punctajul și momentul intrării dosarului, poți bloca accesul acestuia la anumite completuri și îl poți „împinge” spre singura ușă rămasă deschisă.

În cazul dosarului repartizat Completului 4 (C4), mecanismul de dirijare a funcționat în trei pași, conform analizei avocatului:

Pasul 1. „Parcarea” dosarului și pânda administrativă

Primul semn al alterării este calendarul. Dosarul a fost ținut „în adormire” la DNA timp de aproape trei luni (septembrie – decembrie 2019), sub pretextul redactării motivelor de apel.

Momentul cheie: Pe 19 decembrie, ÎCCJ stabilește o nouă regulă matematică: un complet nu mai poate primi dosare dacă depășește 600 de puncte de complexitate pe ședință.

Imediat, a doua zi, 20 decembrie, dosarul este scos din sertarul DNA și trimis la instanță. Surpriza majoră? A fost trimis FĂRĂ motivele de apel.

De ce să ții un dosar 3 luni dacă nu scrii nimic în el? Răspunsul este simplu: s-a așteptat momentul în care celelalte completuri (ex. Completul 6) să acumuleze suficiente puncte din alte dosare, astfel încât, matematic, să nu mai poată primi „Marele Dosar”.

Pasul 2: Alterarea artificială a complexității

Pentru ca strategia să funcționeze, dosarul trebuia să fie cât mai „greu” din punct de vedere al punctajului, astfel încât să „dea pe dinafară” dacă ar fi fost repartizat altundeva decât la Completul 4, cunoscut ca fiind Completul Negru, ce-l avea în componență pe șeful structurii de Securitate a ICCJ, judecătorul Ionuț Matei. Semnatar al protestului, în calitate de pensionar.

Iată cum intervine alterarea datelor de intrare:

Numărul de volume: A explodat subit de la 66 (la fond) la 242 (la apel). O creștere a numărului de volume care a ridicat automat punctajul de complexitate.

Numărul de părți: Deși erau real 26 de părți, în sistem au fost trecute 40. În același scop. Alterarea punctajului.

Mecanismul: Formula ECRIS adună aceste cifre. Prin umflarea artificială a volumelor și a părților, dosarul a primit un punctaj de complexitate uriaș (aproximativ 469-473 puncte).

Pasul 3: Matematica excluderii sau repartizarea prin eliminare

Aici se închide cercul. Sistemul ECRIS trebuia să aloce dosarul unui complet de judecată.

Completul 6 (C6) avea deja o încărcare de 115 puncte. Pe 24 decembrie mai primește un dosar de 26 puncte. Total: 141 puncte. Dacă i s-ar fi adăugat dosarul „Ferma Băneasa” (469 puncte), totalul ar fi sărit de 600 (limita impusă cu o zi înainte). Rezultat: ECRIS blochează repartizarea la C6.

Completul 4 (C4) avea o complexitate de doar 14 puncte. Era „gol”, pregătit pentru misiunea încredințată de Binom.

Concluzia lui Flavius Radu

Prin umflarea punctajului dosarului și alegerea momentului în care competitorii (celelalte completuri) erau parțial ocupați, sistemul informatic a fost forțat să dea singura soluție logică permisă de algoritm: Completul 4. Completul Negru...

Ceea ce avocatul Flaviu Radu denunță nu este o simplă coincidență, ci o vulnerabilitate exploatată. Repartizarea aleatorie presupune șanse egale. În acest caz, prin alterarea variabilelor (timp și volum), șansele au fost eliminate, iar aleatorul a fost transformat într-o certitudine matematică.

Justiția nu s-a făcut cu ciocanul, ci cu calculatorul de buzunar. Dar atunci nu a considerat nimeni necesa să riposteze. Iar Recorder nu a auzit, nu a văzut, nu poate spune...