Justitie
Motivele pentru care Înalta Curte a contestat la CCR legea care accelerează camera preliminară
Sursa foto: dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu o lege care modifică Codul de procedură penală și care introduce, între altele, o procedură accelerată în faza camerei preliminare a proceselor penale.
Decizia a fost luată după ce preşedinta Instanţei supreme, Lia Savonea, a convocat judecătorii Înaltei Curţi în Secţiile Unite pentru a analiza proiectul de lege adoptat recent de Parlament.
Decizia Înaltei Curți
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a decis sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii înainte de promulgare a legii de modificare şi completare a Codului de procedură penală, în ceea ce priveşte dispoziţiile care vizează procedura camerei preliminare.
„La data de 22 mai 2026, ora 11:00, constituită în Secţii Unite, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare (…) în raport de prevederile constituţionale ale art.1 alin.(5), art.16 alin.(1), art.21 alin.(3), art.24 şi art.124 alin.(1) şi (2) din Constituţie”, se arată în comunicatul instanţei supreme.
Termen maxim de 60 de zile pentru procedura camerei preliminare
Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai și a fost inițiată de 43 de parlamentari din toate formațiunile politice.
Actul normativ introduce mai multe modificări în Codul de procedură penală, inclusiv noi drepturi pentru victimele infracțiunilor, însă Înalta Curte a contestat la CCR doar prevederile referitoare la camera preliminară.
Una dintre modificările principale vizează introducerea unui termen maxim de 60 de zile pentru procedura camerei preliminare și organizarea unor termene succesive de judecată pentru accelerarea soluționării cauzelor.
Procedură accelerată în camera preliminară
Potrivit formei adoptate, durata procedurii în camera preliminară ar urma să fie limitată la 60 de zile de la înregistrarea cauzei pe rolul instanței.
De asemenea, judecătorul de cameră preliminară ar avea obligația de a lua măsuri pentru asigurarea apărării și pentru soluționarea cu celeritate a cererilor și excepțiilor, iar termenele de judecată ar putea fi stabilite succesiv, la intervale scurte.
Motivele invocate de Înalta Curte, în sesizarea trimisă la CCR
CCR. Sursa foto: INQUAM/Octav Ganea
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, Înalta Curte susține că modificările aduse Codului de procedură penală sunt neconstituționale, întrucât afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
Instanța supremă invocă posibile încălcări ale principiilor constituționale privind legalitatea și claritatea legii, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și înfăptuirea justiției într-un stat de drept.
Aspecte criticate din lege: Reunirea și disjungerea cauzelor
Înalta Curte critică prevederile care permit reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară, arătând că acestea nu sunt corelate cu regulile actuale ale procedurii penale și cu rolul judecătorului de cameră preliminară.
Instanța susține că noile prevederi ar putea conduce la situații în care judecătorul ar fi obligat să analizeze aspecte ce țin de fondul cauzei, deși atribuțiile sale sunt limitate la verificarea legalității urmăririi penale.
Eliminarea citării la termenele ulterioare
O altă modificare criticată prevede că, după primul termen, părțile ar urma să urmărească singure evoluția dosarului, fără a mai fi citate pentru termenele ulterioare.
Potrivit Înaltei Curți, această reglementare este neclară și poate afecta dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, în special pentru persoanele vulnerabile, care pot avea acces limitat la informații sau mijloace digitale.
ÎCCJ critică prevederea care face definitive deciziile din camera preliminară
Legea prevede că anumite încheieri ale judecătorului de cameră preliminară vor avea autoritate de lucru judecat, inclusiv în cauze ulterioare sau disjunse.
Înalta Curte consideră că această prevedere poate limita dreptul la apărare și accesul la justiție, întrucât ar împiedica reanalizarea unor probe în faza de judecată, deși camera preliminară nu soluționează fondul cauzei.
În concluzia sesizării, Înalta Curte arată că reglementările contestate afectează coerența sistemului procesual penal și pot intra în contradicție cu jurisprudența Curții Constituționale, precum și cu garanțiile procesului echitabil.
Recomandările noastre
