Soluționarea litigiilor comerciale fără tribunal. Ștefan Deaconu: Arbitrajul este o alternativă asumată prin contract

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Ce este arbitrajul comercial și cum funcționează această cale alternativă de soluționare a litigiilor a fost subiectul dezbătut, luni, la podcastul realizat de Radu Preda. Emisiunea a fost difuzată pe capital.ro, evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Invitatul special a fost Ștefan Deaconu, Președintele Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR și arbitru internațional de top.

Soluționarea litigiilor comerciale fără tribunal

Specialistul a explicat mecanismul prin care companiile pot evita procesele lungi din instanțele clasice, optând pentru o metodă mult mai rapidă și specializată. Arbitrajul funcționează ca o opțiune privată și confidențială, bazată pe acordul liber al părților implicate într-un contract comercial.

„Ca să încep cu o definiție așa mai scolastică, arbitrajul comercial este o formă alternativă de soluționare a litigiilor. Și când spun alternativ, înseamnă alternativ la instanțele judecătorești. Adică atunci când două sau mai multe persoane au de soluționat o divergență care derivă dintr-un contract comercial, se pot duce fie la instanțele judecătorești, care este instanța comună de drept, fie la arbitraj, să-și soluționeze acest litigiu sau dispută. Noi funcționăm ca o alternativă la instanțele judecătorești statale. Este o alternativă asumată prin contract de la început”, a explicat invitatul lui Radu Preda.

Importanța clauzei arbitrale încă de la semnarea contractului

Pentru a beneficia de această modalitate de rezolvare a neînțelegerilor, companiile trebuie să fie prevăzătoare. Introducerea unei clauze specifice în momentul redactării contractului inițial este o condiție obligatorie pentru ca eventualul litigiu să poată fi trimis în fața arbitrilor, nu a judecătorilor statali.

Noi stenograme din dosarul procurorilor arestați de la Constanța. „Să-i spună de prietenul din Constanța, prietenul nostru comun! …Domnul ministru știe!”

Antrenor nou la Rapid. Victor Angelescu: Ne-am înțeles, am vorbit și cu domnul Șucu

„Este o alternativă pe care trebuie să o iei în calcul încă de la semnarea contractului, adică în momentul în care părțile semnează un contract comercial. Printre clauzele contractului legate de drepturi, obligații, trebuie să se pună o clauză prin care să precizeze în mod expres că, în caz de divergență între părți, vom soluționa acea divergență pe cale de arbitraj.

Și să nominalizeze și instituția, pentru că sunt multe instituții care pot soluționa pe cale arbitrală un litigiu. Instituții naționale, cum suntem noi, Curtea de Arbitraj Comercial International, de pe lângă Camera de Comerț și Industria României sau instituții internaționale, cea mai cunoscută fiind ICC-ul, International Commercial Center. Camera de Comerț Internațională, care are și ea o curte, așa cum Camera de Comerț și Industria României are o curte de arbitraje”, a mai spus specialistul în drept.

Cum este organizat arbitrajul comercial în România

Peisajul intern oferă multiple opțiuni pentru antreprenori și companii. Deși Curtea de Arbitraj de pe lângă CCIR este principalul reper la nivel național, cadrul legislativ din România permite și structurilor județene să ofere servicii similare, adaptate nevoilor mediului de afaceri local.

„Pe plan intern, suntem curtea de arbitraj recunoscută la nivel național, dar prin legea Camerelor de Comerț, legea 335 din 2007, și Camerele Județene de Comerț pot să-și înființeze o curte de arbitraj. După cunoștința mea, câteva camere de comerț județene din România au o astfel de curte de arbitraj. Altele nu și-au organizat-o și au o jurisdicție proprie, au o jurisprudență sigur proprie.

Regulile sunt stabilite de către curțile de arbitraj. Noi avem actual reguli din 2018, le-am îmbunătățit în 2025, am făcut o îmbunătățire a lor bazată pe experiența soluționării litigiilor în ultimii 8 ani. Deci, fiecare curte de arbitraj are drept să-și facă propriile reguli. In general, și noi ne-am inspirat din regulile Curții Internaționale, ICC-ul este etalonul tuturor curților din lume.”

Căile de atac și rolul acțiunii în anulare

Deși hotărârile arbitrale sunt definitive și obligatorii, sistemul legal prevede mecanisme de siguranță pentru a preveni eventualele abuzuri sau erori procedurale majore. Totuși, calea de atac nu presupune rejudecarea de la zero a conflictului comercial, ci doar verificarea legalității modului în care s-a desfășurat procesul de arbitraj.

„Există o cale de atac, care se numește acțiune în anulare, prevăzută de codul de procedură civil în România. Din care, dacă tribunalul arbitral a făcut greșeli majore, să spunem, n-a luat în calcul o certaină probă propusă sau a fost tribunalul arbitral constituit în mod nelegal. Dacă nu li s-au respectat părților anumite drepturi, atunci au această cale - acțiunea în anulare.

Dar în acțiunea în anulare, instanța judecătorească competentă pe acțiunea în anulare e totdeauna Curtea de Apel din raza teritorială a locului pronunțării hotărârii arbitrale. Dei dacă o hotărâre arbitrală este pronunțată de către noi, la București, competentă este Curtea de Apel București care se uită și analizează dacă într-adevăr motivele invocate de o parte în acțiunea în anulare sunt sau nu legale. Dar, această cale nu e o cale de atac, un apel în care instanța judecătorească rejudecă fondul încă o dată”, a conchis Ștefan Deaconu.