România, în fața unor provocări energetice în sezonul rece. Ce riscuri există

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea necesarului de energie electrică în sezonul rece, pe fondul secetei prelungite, al rezervelor reduse de apă și al problemelor de mentenanță ale unor centrale. Alexandru Moldovan, directorul Energy Center, avertizează că lipsa capacităților de stocare și întârzierea unor investiții majore sporesc vulnerabilitatea sistemului energetic național. Invitat în emisiunea „Picătura de business”, moderată de Radu Preda, expertul în energie a vorbit despre riscurile pentru perioada de iarnă, situația Hidroelectrica, dependența de centralele pe gaze și proiectele care ar putea contribui la stabilitatea sistemului.

Rezervele reduse de apă pun presiune pe Hidroelectrica

Seceta prelungită a afectat producția de energie hidro, iar Hidroelectrica se confruntă cu dificultăți în onorarea contractelor la prețurile stabilite anterior, a explicat Alexandru Moldovan. În condițiile în care compania produce mai puțină energie decât în anii cu precipitații suficiente, este nevoită să cumpere electricitate de pe piață, uneori la prețuri de două sau trei ori mai mari decât cele de producție.

Expertul consideră justificată majorarea tarifelor pentru clienții noi și pentru contractele care expiră, în condițiile în care compania are nevoie de resurse financiare pentru investiții și pentru acoperirea costurilor.

„Hidroelectrica are nevoie de investiții majore. De 30 de ani n-a făcut aproape nimic. Și-a întreținut instalațiile pe care le are, barajele, centralele, dar profiturile uriașe pe care le-a făcut le-a vărsat în proporție de 80-90% la bugetul statului”, a afirmat Alexandru Moldovan.

Potrivit acestuia, producția anuală a companiei, care în trecut ajungea la aproximativ 15-17 TWh, ar putea coborî în condițiile actuale la 10-11 TWh. Debitele reduse ale Dunării afectează, de asemenea, producția de la Porțile de Fier, iar lacurile de acumulare nu pot compensa integral pierderile.

bani pentru energie / sursa foto: arhiva EvZ

Ce riscuri ar putea apărea în sezonul rece

Alexandru Moldovan atrage atenția asupra diferenței dintre necesarul de energie din perioadele călduroase și cel din timpul iernii. În timp ce în zilele de vară cu temperaturi ridicate cererea a ajuns, potrivit estimărilor prezentate în emisiune, la aproximativ 7.000-8.000 MW, în sezonul rece ar putea urca la 8.000-9.000 MW sau chiar mai mult.

Expertul susține că rezervele reduse de apă, disponibilitatea limitată a unor surse de producție și dependența de importuri ar putea crea dificultăți în acoperirea necesarului.

„Ce ne facem la iarnă? Dacă ajungem la un necesar de 10.000 de megawați? (…) În vară am avut o producție de 5.000-6.000 de megawați. Nu prea știu pe unde ne scoatem cămașa”, a declarat acesta.

Moldovan a avertizat și asupra posibilității unor întreruperi ale alimentării cu energie electrică, în cazul în care producția internă și importurile nu ar putea acoperi cererea. El a amintit că importurile sunt limitate nu doar de capacitatea liniilor de interconectare, ci și de disponibilitatea energiei în țările vecine, care se pot confrunta cu dificultăți în această iarnă.

Centralele pe gaze ar putea fi solicitate intens

O parte importantă a producției de electricitate ar putea fi asigurată de centralele pe gaze, însă Alexandru Moldovan atrage atenția că unele unități ar putea intra în sezonul rece fără să fi efectuat toate lucrările de mentenanță necesare.

Expertul a explicat că funcționarea intensă a centralelor, fără perioade adecvate pentru întreținere, poate crește riscul unor defecțiuni. În opinia sa, o avarie apărută în timpul iernii ar putea amplifica presiunea asupra sistemului energetic.

„Când forțezi motorul, la un moment dat s-ar putea să cedeze”, a spus Alexandru Moldovan, comparând situația centralelor cu funcționarea unui automobil.

Intrarea în funcțiune a unor noi capacități ar putea contribui la echilibrarea sistemului. Printre proiectele menționate în emisiune se numără centrala de la Mintia și cea de la Iernut, însă expertul a atras atenția asupra întârzierilor care au afectat termenele de finalizare.

Lipsa capacităților de stocare, o problemă majoră

O altă vulnerabilitate a sistemului energetic este lipsa unor capacități suficiente de stocare. Producția din surse fotovoltaice și eoliene poate varia semnificativ în funcție de condițiile meteorologice, iar energia produsă în exces în anumite intervale nu poate fi păstrată în cantități suficiente pentru a fi utilizată ulterior.

Alexandru Moldovan a explicat că, în timpul zilei, producția din surse regenerabile poate depăși necesarul, în timp ce seara, când panourile fotovoltaice nu mai produc electricitate, sistemul trebuie să se bazeze pe alte surse.

„Ai ziua cantități mari de energie pe care nu le poți utiliza și nici stoca. Și atunci le dai la preț derizoriu sau la preț negativ, pentru că nu ai ce să faci cu ea”, a declarat expertul.

Acesta a amintit proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarnița-Lăpuștești, care ar putea avea o capacitate de aproximativ 1.000 MW. Potrivit lui Moldovan, dacă proiectul ar fi fost realizat, sistemul energetic ar fi avut o flexibilitate mai mare în gestionarea diferențelor dintre producție și cerere.

„Dacă noi am avea acum Tarnița-Lăpuștești, cu 1.000 de megawați în stocare, eram în situația asta de acum? Nu eram”, a afirmat acesta.

Proiectul a fost amânat în repetate rânduri, iar costurile estimate au crescut semnificativ. Expertul a subliniat că investițiile în infrastructura energetică necesită perioade îndelungate, motiv pentru care soluțiile începute în timpul unei crize nu pot produce efecte imediate.

Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, investiții pe termen lung

În discuția cu Radu Preda, Alexandru Moldovan a abordat și proiectul unităților 3 și 4 de la Cernavodă, despre care a spus că ar putea contribui la creșterea capacității de producție a României.

Totuși, chiar dacă finanțarea ar fi disponibilă, proiectul ar necesita timp pentru achiziția echipamentelor și pentru construcție. Potrivit expertului, numai livrarea unor componente importante ar putea dura patru-cinci ani, iar finalizarea investiției ar putea necesita aproximativ șapte-opt ani sau chiar un deceniu.

„Investițiile în sistemul energetic întotdeauna sunt pe perioadă lungă. (…) Ne apucăm, finanțăm, am găsit finanțare pentru unitățile 3 și 4, dar durează șapte-opt ani, zece. Până atunci, ce facem?”, a spus Alexandru Moldovan.

Acesta consideră că proiectele de infrastructură trebuie pregătite și începute înainte ca sistemul să ajungă într-o situație critică, nu doar atunci când apar probleme de aprovizionare.

Rețelele trebuie modernizate pentru a integra energia regenerabilă

Extinderea capacităților fotovoltaice și eoliene pune presiune și asupra rețelelor de transport și distribuție, care trebuie adaptate pentru a gestiona variațiile de producție. Alexandru Moldovan a atras atenția că infrastructura existentă nu a fost dezvoltată întotdeauna în același ritm cu noile capacități instalate.

Expertul a menționat și creșterea numărului de prosumatori, susținând că integrarea acestora în sistem trebuie însoțită de investiții în baterii și de o mai bună gestionare a energiei livrate în rețea.

„Nu se mai poate să intri în rețea când vrei tu, când ai tu surplus. Trebuie să existe predictibilitate”, a afirmat Alexandru Moldovan.

În opinia sa, dezvoltarea capacităților de stocare și modernizarea rețelelor sunt necesare pentru a preveni congestiile și pentru a menține echilibrul sistemului energetic.

Gazele naturale nu vor garanta automat facturi mai mici

În emisiune a fost discutată și perspectiva exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep. Alexandru Moldovan a explicat că noile cantități ar putea reduce dependența României de importuri și ar putea îmbunătăți siguranța aprovizionării, însă nu vor determina automat scăderea prețurilor.

Creșterea cererii interne, inclusiv prin punerea în funcțiune a unor centrale pe gaze, ar putea influența modul în care va fi utilizată producția suplimentară. În plus, investițiile necesare pentru exploatarea zăcămintelor trebuie recuperate.

„Să nu ne așteptăm că dacă vom avea gaze mai multe din Neptun Deep vom avea și prețuri mai mici. Asta nu se va întâmpla. Va exista cerere”, a declarat expertul.

Moldovan a mai atras atenția că resursele din zăcământul Neptun Deep nu sunt nelimitate, iar dezvoltarea unor noi perimetre de explorare ar trebui să continue pentru a asigura aprovizionarea pe termen lung.

În opinia sa, securitatea energetică a României depinde de diversificarea surselor de producție, de investițiile în stocare și de modernizarea infrastructurii. Aceste măsuri ar putea reduce vulnerabilitatea sistemului în perioadele în care producția internă este afectată de condițiile meteorologice sau de problemele tehnice.