Elevi. Sursa foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România se confruntă cu probleme majore în educație, de la participarea redusă la grădiniță până la abandonul școlar și dificultățile de integrare profesională. Diferențele dintre mediul rural și cel urban sunt semnificative, iar țara noastră înregistrează cele mai ridicate rate din UE la mai mulți indicatori.
România are aproape 2,9 milioane de copii și elevi în învățământul preuniversitar, însă accesul la educație și șansele de a finaliza studiile diferă considerabil în funcție de mediul de proveniență.
Potrivit unui raport al Alianței Binelui Comun (ABC), intitulat „Educația în România – un sistem care pierde copii pe drum”, problemele apar încă de la grădiniță și continuă pe tot parcursul școlarizării, până la intrarea tinerilor pe piața muncii.
Documentul, realizat pe baza datelor Ministerului Educației, INS, Eurostat, Comisiei Europene și OECD, evidențiază atât amploarea abandonului școlar, cât și lipsa competențelor necesare pentru continuarea studiilor și integrarea profesională. Este un semnal de alarmă pentru guvernanți, deoarece România înregistrează și o scădere vizibilă și îngrijorătoare a natalității.
România, pe ultimul loc în UE la participarea la educația preșcolară
Prima problemă apare înainte de începerea școlii. În 2024, doar 76,5% dintre copiii cu vârste cuprinse între trei ani și vârsta de intrare în învățământul primar participau la educația preșcolară.
Procentul este mult sub media Uniunii Europene, de 95%, și departe de ținta europeană de cel puțin 96% stabilită pentru 2030. România avea cea mai scăzută rată de participare la educația preșcolară din UE.
Diferențele devin și mai evidente în gimnaziu. În mediul urban, rata brută de cuprindere în învățământul gimnazial era de 96%, în timp ce în mediul rural ajungea la numai 65,6%.
Și rata de absolvire arată un decalaj important: 92,3% în orașe, față de 61,5% în mediul rural.
Datele privind generația care a început clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 confirmă dificultățile. Din cei 192.275 de copii înscriși atunci, 89,7% au ajuns să absolve clasa a VIII-a după opt ani. În mediul rural, procentul a fost de numai 80,3%.
Aproape 16.000 de elevi abandonează școala într-un singur an
Abandonul școlar rămâne o problemă majoră, chiar dacă procentul anual poate părea redus la prima vedere.
În anul școlar 2023-2024, rata abandonului în învățământul primar și gimnazial a fost de 1%. În cifre absolute, acest procent înseamnă aproximativ 15.900 de elevi care au părăsit școala într-un singur an.
Consecințele se văd și în rândul tinerilor. În 2025, 15,5% dintre românii cu vârste între 18 și 24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu mai urmau nicio formă de educație sau formare profesională.
Media europeană era de 9,1%, România înregistrând cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană.
Sărăcia, un obstacol în calea educației
Barometrul ABC atrage atenția și asupra legăturii dintre situația materială a familiilor și accesul copiilor la educație.
În 2024, 33,8% dintre copiii din România erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, față de 24,2% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 31,8% dintre copiii sub 16 ani se confruntau cu lipsuri materiale.
Lipsa transportului, costurile asociate școlii, accesul limitat la servicii și instabilitatea familială pot contribui la creșterea riscului de abandon.
În special în comunitățile vulnerabile, aceste probleme pot afecta parcursul școlar al copiilor încă din primii ani de educație.
Investițiile în echipamente digitale nu sunt suficiente
O altă problemă identificată în raport este diferența dintre investițiile în tehnologie și competențele digitale dobândite de elevi și tineri.
Deși România a investit în echipamente, laboratoare și săli de clasă digitalizate, numai 53,3% dintre tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani aveau, în 2025, competențe digitale cel puțin de bază.
La nivelul Uniunii Europene, media era de 74,6%.
Elevi dintr-o țară europeană. Sursa foto: Freepik
Potrivit Barometrului, dotarea școlilor cu tehnologie nu este suficientă în lipsa unei pregătiri pedagogice adecvate și a dezvoltării competențelor digitale.
Problemele continuă și în învățământul profesional și tehnic. Doar 7,2% dintre absolvenții recenți din România ai acestui tip de învățământ au avut experiență de învățare la locul de muncă, în timp ce media europeană era de 65,2%.
În plus, numai 23,2% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani aveau studii superioare.
România, printre țările cu cei mai mulți tineri fără loc de muncă și fără studii
Dificultățile sistemului de educație se reflectă și în integrarea tinerilor pe piața muncii.
În 2025, rata de ocupare a absolvenților recenți era de 72,7% în România, comparativ cu 83% la nivelul Uniunii Europene.
În același an, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu aveau un loc de muncă și nu urmau nicio formă de educație sau pregătire profesională.
Raportul semnalează și problemele de finanțare. În 2024, cheltuielile publice pentru educație reprezentau 4% din PIB, față de media europeană de 4,8%.
Conform datelor OECD pentru 2022, cheltuiala anuală pentru fiecare elev sau student era de aproximativ 6.220 de dolari în România, comparativ cu 13.210 dolari, media organizației.
Nici serviciile de consiliere școlară nu dispun de suficienți specialiști. În anul școlar 2023-2024, în sistem existau 3.354 de consilieri, ceea ce însemna aproximativ un consilier la 800 de elevi, peste limita de 500 prevăzută de reperul legal.
Ce soluții propune Alianța Binelui Comun
Pentru reducerea abandonului școlar și îmbunătățirea accesului la educație, Barometrul ABC propune măsuri care să vizeze direct problemele identificate.
Printre acestea se numără introducerea unui mecanism național de alertă timpurie pentru identificarea elevilor cu risc de abandon, programe de recuperare la limba română, matematică și științe, precum și finanțarea suplimentară a școlilor din mediile rurale și vulnerabile.
Raportul recomandă și extinderea serviciilor de transport și a programelor de masă pentru elevi, creșterea numărului de consilieri școlari și dezvoltarea educației preșcolare.
În învățământul profesional, autorii consideră necesară extinderea programelor de practică la locul de muncă. De asemenea, sunt propuse programe de mentorat și formare pedagogică pentru profesori, precum și urmărirea evoluției elevilor pe întregul parcurs școlar.
Pe termen lung, ABC susține adaptarea rețelei școlare la schimbările demografice și introducerea unei finanțări multianuale, corelate cu rezultatele obținute.
Ținte pentru reducerea abandonului și creșterea participării la educație
Barometrul stabilește și câteva obiective măsurabile pentru sistemul de educație din România.
Participarea la educația preșcolară ar urma să crească de la 76,5% la cel puțin 96%, în timp ce rata părăsirii timpurii a școlii ar trebui să scadă de la 15,5% sub pragul de 9%.
În ceea ce privește învățământul superior, obiectivul propus este creșterea ponderii tinerilor cu studii universitare de la 23,2% la cel puțin 45%.
Concluzia Barometrului ABC este că problema educației din România nu se limitează la rezultatele obținute la examene. Una dintre principalele provocări este asigurarea continuității parcursului școlar, astfel încât copiii să aibă șanse reale de a intra în sistem, de a-l parcurge și de a dobândi competențele necesare pentru viața profesională.
Recomandările noastre
