Ce se ascunde în spatele numărului mare de tineri care nu muncesc și nu studiază. Consilierul prezidențial Sorin Costreie cere verificări

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O mare parte dintre tinerii români care nu sunt nici angajați, nici înscriși la școală sau la cursuri de formare profesională ar putea desfășura activități fără forme legale de muncă. Sorin Costreie, consilier prezidențial pentru Educație și Cercetare, consideră că situația trebuie investigată pentru a se stabili cauzele reale ale acestui fenomen.

Tinerii care nu apar nici în sistemul de educație, nici pe piața muncii. Ce explicație oferă Sorin Costreie

Consilierul prezidențial Sorin Costreie a atras atenția asupra situației tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care fac parte din categoria NEET, adică nu au un loc de muncă și nu participă la nicio formă de educație sau pregătire profesională.

Acesta consideră că o parte dintre tinerii incluși în această categorie ar putea desfășura activități pe piața neagră, fără contracte legale de muncă. Oficialul a susținut că este necesară o analiză mai aprofundată pentru a înțelege motivele pentru care aceștia nu apar în statisticile privind ocuparea forței de muncă.

„Tinerii care nu sunt nici în şcoală – şi şcoala aici nu înseamnă neapărat universitate – şi nu sunt nici prinşi într-o formă de muncă, atenţie, legală, că eu cred că mare parte din ei sunt prinşi într-o formă ilegală, piaţă neagră şi aşa mai departe. Şi acolo cred că trebui să forăm şi să vedem exact ce se întâmplă, pentru că, dacă ne uităm la indicatori, ei sunt într-o mică scădere, dar încă proporţia e foarte mare, este enorm”, a afirmat Sorin Costreie, marți, la prezentarea raportului OCDE „Education at a Glance 2026”.

Interviu angajare. Sursa foto: Freepik

România are mulți tineri care nu muncesc și nu studiază

Sorin Costreie a evidențiat și inegalitățile dintre copiii din mediul urban și cei din mediul rural, considerând că accesul diferit la educație poate influența parcursul tinerilor și oportunitățile pe care aceștia le au ulterior pe piața muncii.

„Marea problemă pe care o văd este diferenţa între urban şi rural. Statul român nu reuşeşte să asigure condiţii similare copiilor şi e un avantaj adeseori major că te naşti undeva. Asta e o problemă foarte mare care naşte tensiuni, naşte frustrări şi are impact direct asupra întregii societăţi”, a adăugat consilierul prezidențial.

Acesta a atras atenția și asupra numărului redus de studenți din România, în pofida percepției existente în societate cu privire la participarea tinerilor la învățământul superior.

Oficialul a făcut, de asemenea, o legătură între situația tinerilor care nu urmează studii și nu lucrează și rezultatele obținute de România la testele internaționale PISA, care evaluează competențele elevilor.

Ce arată cifrele

Raportul OCDE „Education at a Glance 2026” arată că 23% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani se aflau în categoria NEET în 2025. Prin comparație, media înregistrată în statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a fost de 14% în aceeași perioadă.

Categoria NEET include persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu participă la programe de educație sau formare profesională. Perioadele îndelungate de inactivitate la începutul vieții adulte pot avea consecințe asupra evoluției profesionale și socio-economice ulterioare, potrivit raportului OCDE.

Datele prezentate arată amploarea fenomenului în rândul tinerilor din România și ridică problema identificării cauzelor care îi țin în afara sistemului educațional și a pieței oficiale a muncii. Ipoteza privind desfășurarea unor activități fără forme legale, menționată de Sorin Costreie, necesită însă verificări pentru a se stabili în ce măsură aceasta explică situația tinerilor incluși în categoria NEET.