Tinerii din România trăiesc în spații supraaglomerate

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește tinerii care locuiesc în gospodării supraaglomerate. În 2025, 60,4% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau într-o astfel de situație, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Peste 60% dintre tinerii din România nu au destul spațiu

Procentul este de peste două ori mai mare decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

La nivel european, 26,9% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani locuiau anul trecut în locuințe considerate supraaglomerate. România este urmată în acest clasament de Letonia, cu 54,9%, și Bulgaria, cu 52,8%.

La polul opus se află Cipru, unde rata de supraaglomerare în rândul tinerilor a fost de doar 3,5%. Urmează Irlanda, cu 7,4%, și Malta, cu 7,7%.

Tinerii, expuși mai mult decât alte categorii de vârstă

Datele Eurostat arată că tinerii sunt mai expuși acestui fenomen decât populația în ansamblu. La nivelul UE, rata de supraaglomerare în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 29 de ani a fost cu 10,1 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată pentru întreaga populație, care s-a situat la 16,8%.

În România, diferența este și mai pronunțată. 60,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani locuiau în gospodării supraaglomerate, în timp ce rata pentru populația totală era de 40,4%. Diferența ajunge astfel la 20 de puncte procentuale.

tineri / Sursa foto: Dreamstime

România se numără, alături de Bulgaria și Grecia, printre cele trei state membre în care diferența dintre rata de supraaglomerare a tinerilor și cea a întregii populații a fost de cel puțin 20 de puncte procentuale. În Bulgaria, ratele au fost de 52,8%, respectiv 32,5%, iar în Grecia de 48,4%, comparativ cu 28,3%.

Supraaglomerarea în locuință scade cu vârsta

Statisticile europene indică și o scădere a ratei de supraaglomerare pe măsură ce tinerii înaintează în vârstă. La nivelul UE, indicatorul a fost de 30,1% pentru persoanele între 15 și 19 ani, de 28,7% pentru grupa 20-24 de ani și de 21,8% pentru cei între 25 și 29 de ani.

Datele evidențiază astfel o problemă locativă mai pronunțată în rândul tinerilor europeni, iar România înregistrează cea mai ridicată rată din Uniune.