O lume întreagă a văzut cum președintele Chinei era de Donald Trump la coborârea din avion. Nu se mai întâmplase din 15 septambrie 1959, când D. Eisenhower îl primea pe liderul sovietic Nikita Hrușciov. Ca să nu greșesc, voi fi mai precis. Între timp, trei șefi de stat au fost primiți în aceleași condiții.

Erau monarhi în cel mai mic stat din lume, Cetatea Vaticanului și lideri spirituali ai Bisericii Catolice. Este vorba de Suveranii Pontifi: Ioan Paul al II-lea, primit de Ronald Reagan în 1984, Benedict al XVI-lea, de George W. Bush în 2008 și Francisc I, de Barak Obama, în 2015. Ca să închei capitolul, greu de crezut că Donald Trump îl va aștepta pe papa american, Leon al IV-lea, la baza Andrews, dacă acesta va vizita oficial Statele Unite.

Însă cred că nu va merge atâta vreme cât Trump va fi în chirie la Casa Albă. Revenind, unicul rezultat concret al vizitei lui Xi Jinping la Washington este prelungirea ,,armistițiului comercial’’- scadent la 10 noiembrie - până la 10 ianuarie 2027. Doar trei luni, semn că negocierile în materie nu merg foarte bine.

China, ,,partener de competiție’’ al Staelor Unite În cele câteva pagini ale acestui editorial, nu-mi propun să comentez întreaga agendă a întâlnirii de la Washington – au făcut-o alții cu mai mult succes – însă două lucruri, aparent diferite între ele, sunt certe. În primul rând, conținutul discuțiilor nu s-a ridicat la nivelul excepționalului protocol al vizitei și a fost sub cadrul tematic al întâlnirii din mai, de la Beijing.

În al doilea rând, putem observa că după ani de tarife, control al exporturilor tehnologice și strategii față de reducere a dependenței industriale de Beijing - așa-numitul de-risking, termen preluat acum și de europenii doamnei Ursula von der Leyen – SUA recunosc în China un interlocutor egal, ,,partener de competiție’’.

Anticorpii Beijingului în fața presiunii americane Administrația Trump de astăzi - mai mult decât altele și chiar decât prima administrație a lui The Donald – a înțeles că Beijingul nu poate fi izolat și nici constrâns să accepte în mod unilateral condițiile Americii. Mai mult, orice presiune asupra Chinei produce costuri tot mai mari pentru economia americană în condițiile când Beijingul și-a creat anticorpii necesari și instrumente pentru răspuns.

Dacă Washingtonul vrea să obțină ceva prin negociere, trebuie să ofere altceva în schimb, de nivel comparabil. Pământurile rare, de exemplu – de care complexul militar-industrial american are nevoie ca de aer – au o contribuție majoră în susținerea sau modificarea echilibrului între cele două superputeri. China va folosi în continuare pârghia pământurilor rare iar America pe cea a taxelor vamale și a controlului tehnologic.

Trump al doilea, mai înțelept decât primul În ultimii ani – mai ales după revenirea lui Trump la Casa Albă – China a identificat soluții de adaptare în fața presiunilor Americii, pe diverse paliere. Nu este mai puțin adevărat că Washingtonul a început să accepte ideea existenței unor limite în ceea ce privește forța capacității sale coercitive.

Nu Biden, ci Trump a înțeles acest lucru și nu în perioada primului mandat, ci acum, în al doilea. Trebuie să adăugăm aici un element tactic: Vulnerabilitatea internă a chiriașului de la Casa Albă. În ajunul alegerilor de la jumătatea mandatului - midterm – are nevoie de puncte în plus pe segmentul economic cu proiecție în plan politico-electoral.

De altfel, în programarea vizitei lui Xi Jinping acum, s-a avut în vedere acest aspect. Xi, susținător al republicanilor în alegerile midterm? Unele concesii ale Chinei – minime în contextul relațiilor bilaterale – devin argumente solide în fața alegătorilor americani. Importuri mai mari de soia ar aduce voturi suplimentare în statele agricole iar pământuri rare în plus la import ar reduce presiunea în industria de armament.

Comenzi suplimentare de aeronave Boeing înseamnă mai multe locuri de muncă în industria de profil și mai multă siguranță pentru cei care lucrează în această ramură. În paralel, măsuri (mai)restrictive privind controlul producției și exportului de precursori ai fentanylului aduc voturi din partea familiilor celor care-l consumă. De fapt, chiar înaintea deplasării la Washington a președintelui Xi, Beijingul a anunțat asemenea măsuri.

Problema acestui periculos drog se află pe agenda oricărei întâlniri bilaterale. La summitul Biden – Xi Jinping de la San Francisco, din 15 noiembrie 2023, a fost unul din principalele subiecte pe agenda întâlnirii.