Inteligența artificială ar putea fi folosită în anchetele penale din România. Ce activități vor să automatizeze procurorii

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Inteligența artificială ar putea fi folosită în anchetele penale din România

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că a găzduit prima reuniune de lucru a Grupului de dialog și reflecție din cadrul Just.AI Forum. La discuții au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale – Departamentul Constituțional Legislativ, Direcției Naționale Anticorupție, DIICOT, Inspectoratului General al Poliției Române, Direcției Generale Anticorupție și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.

Tema centrală a întâlnirii a fost impactul pe care tehnologiile bazate pe inteligență artificială îl pot avea în faza de urmărire penală. Reprezentanții instituțiilor implicate au discutat despre problemele cu care se confruntă sistemul judiciar, în special volumul mare de muncă și lipsa de personal.

„Premisele acestui demers, evidenţiate de către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale - Departamentul Constituţional Legislativ, rezidă în problemele structurale resimţite la nivelul activităţii judiciare: un volum de muncă deosebit de mare şi scheme de personal subdimensionate şi incomplete. În cadrul dezbaterilor, participanţii au agreat că adaptarea la realităţile tehnologice cotidiene este indispensabilă”, se arată în comunicatul transmis de Parchetul General.

Noi stenograme din dosarul procurorilor arestați de la Constanța. „Să-i spună de prietenul din Constanța, prietenul nostru comun! …Domnul ministru știe!”

Antrenor nou la Rapid. Victor Angelescu: Ne-am înțeles, am vorbit și cu domnul Șucu

ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ

Ce activități ar putea fi preluate de inteligența artificială

Potrivit Parchetului General, instituțiile participante și-au exprimat interesul pentru introducerea unor soluții informatice care să ajute activitatea de urmărire penală.

Printre domeniile discutate s-au aflat automatizarea activităților repetitive, analiza documentară, managementul probator și transcrierea automată a declarațiilor. Oficialii apreciază că astfel de instrumente ar putea reduce timpul de soluționare a dosarelor și ar putea eficientiza folosirea resursei umane din sistem.

„În acest context, Ministerul Public, prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi structurile sale specializate - Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) -, împreună cu structurile operative ale Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) şi Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), şi-au manifestat interesul ferm pentru adoptarea unor soluţii IT menite să sprijine activitatea de urmărire penală”, a transmis instituția.

Instituțiile implicate au avertizat însă că utilizarea unor astfel de sisteme trebuie să respecte standardele europene și naționale privind protecția drepturilor fundamentale și securitatea datelor.

Procurorii spun că decizia finală va aparține oamenilor, nu inteligenței artificiale

În cadrul discuțiilor au fost analizate și riscurile folosirii inteligenței artificiale în sistemul judiciar, inclusiv dependența cognitivă, securitatea datelor și necesitatea auditării sistemelor AI. Oficialii au discutat și despre conformitatea cu AI Act, regulamentul european privind inteligența artificială. Parchetul General a transmis că toate instrumentele AI care vor fi propuse pentru faza de urmărire penală vor trebui să respecte standarde stricte de securitate și auditare. De asemenea, soluțiile tehnice ar urma să fie compatibile pentru toate instituțiile implicate în anchetele penale.

„Totodată, partenerii instituţionali reiterează un principiu fundamental: Inteligenţa Artificială va funcţiona exclusiv ca un instrument de sprijin tehnic, decizia judiciară finală în faza urmăririi penale rămânând, în toate cazurile, apanajul procurorului”, se mai arată în comunicatul transmis de Parchetul General.

Participanții au decis și lansarea unui mecanism comun de consultare printr-un chestionar care va fi transmis instituțiilor implicate, pentru identificarea nevoilor din teren. Rezultatele vor fi centralizate într-un raport de diagnostic care ar urma să fie finalizat în termen de cinci luni.

Lucrările grupului vor continua pe 4 iunie 2026, într-o ședință prezidată de DNA, în care va fi analizat și stadiul implementării sistemului ECRIS V, pentru coordonarea viitoarelor dezvoltări software din sistemul judiciar.