Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Perioada 1960-1964 confirmă statutul de „umbră” a lui Gheorghe Gheorghiu Dej pe care îl are Nicolae Ceaușescu. La 2 iunie 1959, Nicolae Ceaușescu vizitase ca reprezentant al conducerii PMR Expoziția R.P.Chineze de la București. În această perioadă, se încheie procesul de colectivizare, sunt eliberați deținuții politici închiși încă din anii 50. În aprilie 1964, România marcase „ruperea ideologică” de URSS. Primele două decenii de la momentul 23 august 1944 sunt aniversate prin pregătirile organizate de Nicolae Ceaușescu. Avea să fie ultima sărbătoare națională de 23 August, cu Dej în viață.
Nicolae Ceaușescu, tot mai des lângă Dej în 1960
În 1960, Nicolae Ceaușescu primește proba încrederii lui Gheorghiu-Dej. În septembrie-octombrie 1960, Dej este prezent la lucrările Adunării Generale a ONU de la New York. România aderase din 1955. Regimul comunist avea nevoie de recunoaștere. Nicolae Ceaușescu, rămas la București, avea mână liberă să supravegheze ultimii ani ai colectivizării.
În anonimat, se va stinge la 3 iunie 1960, Ana Pauker, fosta adeptă a liniei moscovite în PMR. Lucrase la Editura Politică în calitate de referent-traducător, fără drept de semnătură. I se retrăseseră toate decorațiile, nu mai era membră de partid.
Următorul pas este prezența lui Ceaușescu, alături de Gheorghiu-Dej la Consfătuirea celor 81 partide comuniste la Moscova în noiembrie 1960. Susține poziția lui Dej, ca România să fie „arbitru” în diferendele dintre Moscova și China sau Iugoslavia.
Vizite interne și externe ale lui Dej alături de Ceaușescu în 1961
Anul 1961 marchează o importantă schimbare la vârful puterii de stat. În martie 1961, Prezidiul Marii Adunări Naționale este înlocuit cu o altă instituție executivă, Consiliul de Stat. Acesta avea un Președinte, 3 vicepreședinți și 13 membri. Consiliul de Stat trebuia să dea decrete în perioada dintre sesiunile Marii Adunări Naționale. Primul Președinte al Consiliului de Stat a fost din martie 1961, Gheorghe Gheorghiu Dej care conducea și Partidul Muncitoresc Român.
În cursul anului 1961, pe fondul apropierii finalului colectivizării, Nicolae Ceaușescu se ocupă la recomandarea lui Dej de organizarea agriculturii din partea CC al PMR. Cei doi vizitează Gospodării Agricole de Producție (GAC) în regiunile Bihor, Argeș, Galați Constanța. România evolua în limitele Constituției adoptate la 24 septembrie 1952. Erau încă regiuni și raioane, dar diferite teritorial și cu denumiri schimbate față de Constituția din 1948. Va fi în vigoare până la 21 august 1965.
În cursul anului 1961, Nicolae Ceaușescu alături de Gheorghiu Dej vizitează orașele Arad și Iași. La Arad, în iunie și octombrie 1961, cei doi vizitează Uzinele „Gheorghi Dimitrov”, care produceau vagoane (ulterior Astra Vagoane Arad). În 21-22 septembrie 1961, cei doi vizitează șantierele de construcții pentru locuințe în noile cartiere din Iași.
Gheorghiu-Dej și Ceaușescu. Sursa foto: Arhivă EVZ
În octombrie 1961, are loc Congresul XXI al PCUS la Moscova. Nicolae Ceaușescu este de asemenea, membru al delegației. Este un pas important pe calea destaliniziării, începute în 1956. La 31 octombrie 1961, trupul îmbălsămat al lui Stalin a fost evacuat din Mausoleul lui Lenin. Ceaușescu va folosi, prudent, experiența vizitei pentru a adânci criticile la adresa foștilor rivali epurați din partid în 1952 (Teohari Georgescu), unii nemaifiind în viață (Ana Pauker), alții închiși (Vasile Luca).
Sesiunea Marii Adunări Naționale din 27 aprilie 1962
În ianuarie 1962, încep să fie eliberați din închisori țăranii care se împotriviseră colectivizării. Este primul pas spre amnistia generală care se va încheia la 1 august 1964, cu eliberarea tuturor deținuților politici din închisorile „Gulagului” stalinist din România. În paralel, se lichidau ultimele rămășițe de rezistență anticomunistă în România.
Colectivizarea agriculturii se încheie oficial cu ocazia Sesiunii Marii Adunări Naționale din 27 aprilie 1962. Dej a ținut un discurs în care vina pentru excese și greșeli aparținuse celor care nu mai erau în viață sau în rândurile partidului.
Vizita lui Nikita Hrușciov, la Craiova, 19 iunie 1962
În 1962, pe 19 iunie, Nikita Hrusciov vine la Craiova să viziteze Uzinele Electroputere. Aici se produceau locomotive sub licența Sulzer Frères, din Elveția. Hrusciov nu și-a ascuns nemulțumirea că România alesese să producă locomotive Diesel-electrice fără ajutorul și coordonarea URSS.
Hrusciov a făcut tot posibilul să ignore traseul gazdelor care voiau să îi arate liniile de montaj. A primit cadou o machetă din metal a unei locomotive, pe care aproape că a ignorat-o. În 1964, România va achiziționa o licență suedeză ASEA pentru locomotive electrice. Hrusciov a încercat în zadar să convingă partea română să se industrializeze în limitele CAER și să urmeze indicațiile URSS.
Hrusciov mai vizitase România în 19-25 octombrie 1959, iar gazdele au căutat să îi mulțumească pentru faptul că în 1958, trupele sovietice fuseseră retrase din România.
Nicolae Ceaușescu în perioada 1963-1964, „Declarația de independență”, „Planul Valev”
În martie 1964, România încearcă să se implice ca mediator în conflictul chino-sovietic. Delegația română care a mers la Beijing era condusă de către Ion Gheorghe Maurer. Acesta devenise Prim Ministru (Președinte al Consiliului de Miniștri) la 21 martie 1961. Primul Ministru Ion Gheorghe Maurer este secondat de către Nicolae Ceaușescu. Este posibil ca atunci să se fi accentuat apropierea lui Maurer de Ceaușescu, în vederea unei posibile schimbări de regim la București. Anul 1964 va fi anul schimbării de putere la Moscova. Dej supraviețuise morții lui Stalin și regimului Hrusciov.
În perioada 15-22 aprilie 1964, în România era mare fierbere. Plenara lărgită a CC al PMR adopta „Declarația de independență” care marca aderarea României la „calea chineză” de construcție a socialismului. Dej condamnase „Planul Valev”, o inițiativă științifică sovietică de optimizare în comun a resurselor statelor riverane Dunării. Ulterior, Nicolae Ceaușescu va aplica elementele prevăzute de Planul Valev. Se pare că Dej știa de faptul că Hrusciov urma să fie schimbat.
Se va petrece acest fapt pe 14-15 octombrie 1964, fiind înlocuit de Leonid Ilici Brejnev. Practic, schimbarea de optică la București s-a înscris cumva în ideea că România se depărta de Hrusciov, ceea ce Brejnev care a venit la conducere în octombrie 1964, va considera un element nici benefic nici ostil.
Ultimul „23 August” pentru Dej în 1964
La 23 august 1964, România celebra două decenii de la momentul 23 august 1944. Avea să fie ultimul „23 August” pentru Dej. Pregătirile fuseseră realizate în detaliu de către Nicolae Ceaușescu. În toamna lui 1964, Dej s-a internat la Spitalul Elias pentru analizele amănunțite pe care obișnuia să și le facă.
Politologul Vladimir Tismăneanu a scris că mama sa, Hermina Marcusohn Tismăneanu i-a spus o inormație pe care o știa de la sora ei, Cristina Luca Boico. Aceasta era soția unui general de Securitate. La o întâlnire cu Ana Toma, soția generalului de Securitate Gheorghe Pintilie, aceasta îi spusese Cristinei Luca Boico despre faptul că Gheorghiu Dej era „sănătos tun”. La începutul lui 1965, situația însă avea să se schimbe dramatic. Ceea ce părea a fi o banală răceală va deveni un diagnostic teribil pentru Dej. În martie 1965, Dej va înceta din viață. „Ora astrală” a lui Ceaușescu se apropia.
Recomandările noastre
