Evenimentul
Nicolae Ceaușescu, între lupta ilegalistă și închisoare în deceniul domniei Regelui Carol al II-lea
Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu Sursa foto: Wikipedia
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Nicolae Ceaușescu a ajuns, așadar, la vârsta de 12 ani, pentru prima dată la București. Sora lui, Niculina Rusu locuia cu soțul ei pe actuala Stradă Sulina din Capitală (Canonicul Bunea, Nr.6, la data respectivă). Deceniul 1930-1940 va fi marcat de o viață dură de ucenic. A fot implicat în activitățile comuniștilor ilegaliști. Partidul Comunist din România a fost scos în afara legii în 1924. În acest deceniu, a făcut cunoștință cu închisorile, procesele, cu interdicția de a mai veni la București și cu „mersul din post în post” sub escortă spre Scornicești.
Nicolae Ceaușescu, ilegalist la 15 ani, prins la București și la Craiova
Nicolae Ceaușescu a fost inițiat de ilegalistul Alexandru Săndulescu în acțiuni conspirative. Abia împlinise 15 ani. Așa a fost prins cu manifeste, bătut la Siguranță. În 1933, deja este membru al UTC și acționează în Dâmbovița și Prahova. În noiembrie 1933, a fost arestat la o grevă. Până în 1934 a fost reținut de câteva ori, la Craiova și la București Una din anchete și o arestare a avut-o în în 1934, timpul procesului greviștilor comuniști care participaseră în februarie 1933, la Atelierele Grivița. Procesul s-a ținut la Craiova în iunie 1934. Aici se considera că nu erau atât de mulți comuniști care să facă agitație.
Nicolae Ceaușescu – Misterele tinereții și drumul spre putere
Totuși, i se pune eticheta de „agitator” periculos și distribuitor de propagandă comunistă. După eliberare, a ajuns la București. Aici, a continuat să participe la întâlniri ale comuniștilor. În septembrie 1934, a fost arestat în Sectorul Negru, pe Strada Foișor 9. A fost eliberat, fiind încă minor. A fost arestat la 6 octombrie 1934, din nou și eliberat după o zi.
În București, Ceaușescu a fost menționat în actele Siguranței ca locuind la mai multe adrese. Este vorba Calea Şerban Vodă, nr. 15 (noiembrie 1933), Strada Nisipari, nr. 14, Strada Făt Frumos, nr. 48 (iulie 1934): Strada Slătineanu, nr. 14 (august 1934); Strada Canonicul Bunea, nr. 6 (septembrie-octombrie 1934, în prezent, Strada Sulina).
Jandarmeria primește hotărârea judecătorească din 24 octombrie 1934, de a-l duce pe tânărul de 15 ani, sub escortă la Scornicești. „Din post în post” era expresia transportării pe jos a deținuților între două posturi de jandarmi. Totul se făcea pentru a intimida eventualii doritori să adere la comuniști. În plus, Nicolae Ceaușescu are interdicția de a mai intra în Capitală.
Elena și Nicolae Ceaușescu, în tinerețe
Nicolae Ceaușescu, de la Pitești la Târgoviște, apoi la închisoare
Cum controalele în mediul rural nu erau frecvente, Nicolae Ceaușescu a decis să plece la Pitești. Totuși, la 9 martie 1935, Jandarmeria Olt primea o notă ca Nicolae Ceaușescu să fie supravegheat mai atent. În ciuda acestui ordin, Ceaușescu a reușit să ajungă la Pitești Ar fi lucrat și la cizmăria familiei Constantinescu, pe Calea Craiovei. În 1935, a lucrat la o armurărie din Strada Sfânta Vineri, nr.34. Aici, ar fi învățat meșteșugul armelor de foc. Nu a stat nici aici departe de activitățile ilegale. A acționat pe raza localității Câmpulung Muscel. A fost și aici arestat, dar se pare că forțele de ordine, sensibile la atenții materiale i-au eliberat pe comuniști din arest, „închizând ochii”.
Până să împlinească 18 ani, Nicolae Ceaușescu a continut să facă parte din acțiuni conspirative. A devenit coordonator în celula regională a PCdR din județele Dîmbovița, Prahova, Brașov La 18 ani, în 1936, Ceaușescu a fost arestat la Târgoviște. A fost prins în casa ilegalistului Ion Olteanu, din Ulm, lângă Târgoviște. Avea la el o carte antiromânească a lui Veaceslav Molotov. De la Târgoviște, procesul s-a strămutat în iunie 1936, la Brașov. Tribunalul Militar Braşov i-a dat pedeapsa de 2 ani închisoare pentru activitate ilegală și încă 6 luni pentru agitație. Îi va executa din iunie 1936 până în decembrie 1938, la Doftana (Prahova) și Văcărești (București).
Nicolae Ceaușescu, sursa foto wikipedia
Doftana, „Secția H”, considerată „Universitatea” comuniștilor
Închisoarea Doftana din localitatea Telega, Prahova (loc de detenție unde fuseseră închiși și revoluționari pașoptiști) va fi locul unde îi va întâlni pe alți ilegaliști comuniști. Este vorba de Gheorghe Gheorgiu-Dej, Ilie Pintilie, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Moghioroş.
Comuniștii erau închiși la Secția H, o secție cunoscută ca „La Izolare” sau „La Reeducare”. Pe secție, erau 40 celule unde gradul de umiditate era foarte ridicat. A existat informația că ilegalistul Șmil Marcovici ar fi fost „anchetat” intern de tovarășii săi de temniță pentru că ar fi încercat să aibă relații nepotrivite prin constrângere. cu unii dintre tovarășii mai tineri, închiși aici. Deși nu s-a dovedit clar, au fost comuniști cu state vechi care au susținut că Marcovici ar fi încercat să se apropie inclusiv de tânărul Nicolae Ceaușescu. În plus, după Revoluție, s-a scris că directorul Închisorii Doftana (colonelul Ilie Săvinescu) ar fi fost anchetat și aruncat în închisoare după 1947 și ar fi murit în temniță.
În 9/10 noiembrie 1940, închisoarea este grav afectată de marele cutremur care a pus la pământ Blocul Carlton din București. Ilegaliștii Ilie Pintilie, Șmil Marcovici mor sub dărâmături. Alți deținuți fuseseră transferați la alte închisori înainte de cutremur, în special la Caransebeș. Supraviețuitorii cutremurului vor ajunge și ei la Caransebeș.
Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: wikipedia
Întâlnirea cu Lenuța Petrescu și banii lui Eftimie Iliescu
În 1939, Siguranța știa că Nicolae lucra la una din tăbăcăriile de pe Bulevardul Tăbăcarilor, nu departe de Piața Unirii de azi. La 1 mai 1939, la manifestarea organizată de Mihai Ralea pentru Carol al II-lea, Ceaușescu a cunoscut-o pe ilegalista Lenuța Petrescu, viitoarea Elena Ceaușescu.
La Balul de pe Strada Veseliei din Ferentari, „Ajutorul Roșu” vindea cărți poștale pentru a-i ajuta pe deținuții comuniști și familiile lor. Se decisese ca tânăra care va primi cele mai multe voturi (nume scrise pe cartea poștală) să câștige. Nicolae Ceaușescu împrumută bani de la Eftimie Iliescu, unchiul ilegalist al lui Ion Iliescu. Eftimie era fratele lui Alexandru Iliescu. Cumpără multe cărți poștale și Lenuța Petrescu a câștigat întrecerea. Sursele sunt împărțite.
Ultimii doi ani ai regimului carlist (1939-1940)
Nicolae Ceaușescu a fost condamnat din nou în august 1939. Siguranța știa că locuia la una din adresele Str. Radu Vodă, nr. 1 ( în septembrie 1939), Strada Bibescu Vodă, nr. 19, (până în iulie 1940). Pedeapsa Tribunalulului Militar Bucureşti era de 3 ani închisoare. Ceaușescu avea 21 de ani și era de acum un ilegalist cu experiență.
A fost prins abia în iulie 1940, când România era deja victima rapturilor teritoriale. A fost închis la Jilava, în iulie 1940. Apoi ar fi fost mutat la Caransebeș în februarie 1942. Alte surse menționează faptul că Nicolae Ceaușescu a fost închis la Caransebeș din august 1940 până în iulie 1943. Acolo va regăsi mulți dintre foștii colegi de la Doftana, în frunte cu Gheorghiu Dej.
Recomandările noastre
