Paradoxul politicii lui Ceaușescu față de Moscova. Cum a ajuns România dependentă economic de Uniunea Sovietică

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Nicolae Ceaușescu a încercat să limiteze influența Moscovei asupra României în plan politic și militar, însă economia țării a rămas puternic dependentă de resursele sovietice. Istoricul Constantin Corneanu a explicat această contradicție în emisiunea „Evenimentul Istoric”, moderată de Dan Andronic, în care au fost analizate și reformele lui Mihail Gorbaciov, precum și destrămarea Uniunii Sovietice.

Paradoxul politicii lui Ceaușescu față de Moscova

Independența politică promovată de Nicolae Ceaușescu nu a fost însoțită de o desprindere economică de Uniunea Sovietică. În ultimii ani ai regimului comunist, România avea nevoie de materii prime și resurse energetice pe care nu le putea obține cu ușurință din alte surse.

Constantin Corneanu a amintit că, în 1989, conducerea de la București încerca să obțină sprijin sovietic pentru aprovizionarea cu petrol, gaze naturale, energie electrică și cărbune. Istoricul a prezentat și date despre schimburile comerciale dintre cele două țări, arătând că aproximativ 36,8% din comerțul României era realizat cu Uniunea Sovietică. Potrivit acestuia, Ceaușescu își dorea chiar creșterea ponderii schimburilor comerciale cu Moscova.

„Peste 51% cu Uniunea Sovietică, dacă se poate. Adică aproape că eram dependenți din punct de vedere economic de către ei. Asta este o mare realitate”, a afirmat Constantin Corneanu.

Ce dezvăluie Waze și Google Maps despre tine. Informații personale pe care aplicațiile de navigație le pot păstra

Cum te fac supermarketurile să alegi produsele mai scumpe. Ce înseamnă „eye level is buy level”

Istoricul a vorbit și despre întâlnirile pe care Ceaușescu le-a avut cu Iuri Andropov, în încercarea de a obține cantități mai mari de resurse energetice la prețuri acceptabile pentru România.

Potrivit lui Corneanu, în 1984, conducerea sovietică, prin Konstantin Cernenko, a acordat României o cantitate de petrol necesară pentru continuarea activității rafinăriei Petromidia. În lipsa acestor livrări, exista riscul închiderii rafinăriei și al apariției șomajului, o situație incompatibilă cu imaginea pe care regimul comunist încerca să o promoveze. În schimb, Moscova dorea ca Bucureștiul să își tempereze pozițiile publice în relațiile internaționale.

Nicolae Ceaușescu a avut o politică externă cu două direcții

Dan Andronic și Constantin Corneanu au discutat despre diferențele dintre pozițiile publice ale lui Ceaușescu și relațiile existente între instituțiile românești și cele sovietice. Istoricul a explicat că legăturile dintre serviciile de informații și structurile militare ale celor două țări se deterioraseră considerabil.

Referindu-se la aceste relații, Corneanu le-a descris drept „de dușmănie. Aproape înghețate”. După 1967, ofițerii români din structurile de securitate nu au mai participat la programe de pregătire în Uniunea Sovietică, iar colaborarea instituțională a fost redusă. În cadrul discuției a fost amintită și unitatea UM 0110, responsabilă cu activități de contraspionaj în raport cu statele socialiste. Constantin Corneanu a respins ideea că aceasta ar fi fost exclusiv o structură îndreptată împotriva KGB.

„Asta e legendă, anti-KGB”, a spus istoricul.

Pe de altă parte, România continua să depindă de Moscova pentru aprovizionarea cu resurse esențiale. Regimul Ceaușescu încerca astfel să reducă influența sovietică asupra deciziilor politice și militare, fără să poată întrerupe legăturile economice cu URSS.

Constantin Corneanu a amintit și întâlnirea din 1970 dintre Nicolae Ceaușescu și Leonid Brejnev, desfășurată după intervenția militară sovietică în Cehoslovacia din 1968. Potrivit istoricului, conducerea de la Moscova i-a transmis liderului român că era preferabil să nu agraveze divergențele dintre cele două state.

Corneanu a arătat că Ceaușescu își exprima dezacordurile față de conducerea sovietică, dar știa și când să evite escaladarea conflictelor.

Dan Andronic și Constantin Corneanu. Sursă foto: captură video

Mihail Gorbaciov a încercat să reformeze un sistem aflat în dificultate

Un alt subiect abordat în emisiunea „Evenimentul Istoric” a fost politica lui Mihail Gorbaciov și încercarea acestuia de a reforma Uniunea Sovietică. Dan Andronic a susținut că liderul sovietic înțelesese că economia nu mai putea funcționa în aceeași formă și a încercat să schimbe sistemul prin politicile de glasnost și perestroika.

Constantin Corneanu a explicat că dificultățile economice și legăturile dintre republicile sovietice au complicat aplicarea reformelor. Economia URSS funcționa pe baza unei interdependențe puternice între republici, iar descentralizarea nu a reușit să mențină stabilitatea sistemului. Istoricul a prezentat și o perspectivă diferită asupra lui Nicolae Ceaușescu, afirmând că liderul român anticipase unele dintre dificultățile reformelor inițiate de Gorbaciov.

„Lucrurile sunt puțin nuanțate și Ceaușescu a fost vizionar când i-a spus că ceea ce faci tu am încercat în anii 70 și te vei încurca. Și a avut dreptate”, a afirmat Constantin Corneanu.

Acesta a arătat că Ceaușescu încercase, la rândul său, anumite schimbări economice în anii '70 și considera că reformele sovietice ar putea produce dezechilibre.

Dan Andronic a atras însă atenția asupra condițiilor dificile din România anilor '80, exprimându-și rezervele față de caracterizarea lui Ceaușescu drept un lider vizionar.Constantin Corneanu a explicat că se referea strict la avertismentele adresate lui Gorbaciov în privința reformelor economice, nu la ansamblul politicilor regimului comunist românesc.

Destrămarea Uniunii Sovietice a scăpat de sub controlul Moscovei

Constantin Corneanu a susținut că liderii sovietici și ruși nu au anticipat pe deplin amploarea procesului de desprindere a republicilor din componența URSS. Istoricul a explicat că Boris Elțin și conducerea rusă sperau să păstreze controlul asupra unei părți importante a structurilor fostei Uniuni Sovietice, printr-o nouă formulă de organizare a statelor.

Ucraina urmărea însă obținerea independenței depline, în timp ce republicile baltice, Republica Moldova și statele din Asia Centrală își continuau propriile demersuri de desprindere de Moscova. Potrivit lui Corneanu, accelerarea acestor procese, pe fondul dificultăților economice și al lipsei unui sprijin financiar occidental consistent, a făcut imposibilă menținerea vechiului sistem.

Referindu-se la reformele lui Gorbaciov, istoricul a afirmat: „Adică descentralizarea, ce a făcut Gorbaciov, modul în care a încercat să reconstruiască sistemul.”

Corneanu a susținut că reorganizarea economiei sovietice nu a avut rezultatele așteptate, iar problemele financiare au contribuit la destrămarea URSS. Dan Andronic a comparat procesul de declarare a independenței fostelor republici cu un efect de domino, însă istoricul a insistat asupra rolului jucat de conducerea rusă și de încercarea acesteia de a păstra influența asupra spațiului sovietic.

România nu a reușit să transforme independența politică într-un avantaj strategic

Dan Andronic și Constantin Corneanu au discutat și despre dificultățile întâmpinate de România în stabilirea unei strategii proprii după căderea regimului Ceaușescu, în decembrie 1989. Cei doi au arătat că schimbarea regimului politic nu a fost urmată imediat de o transformare profundă a modului în care statul român își stabilea interesele și prioritățile externe.

România și-a îndreptat atenția către integrarea euroatlantică, însă, în opinia lui Constantin Corneanu, nu a construit în paralel o strategie suficient de coerentă în relațiile cu statele din estul Europei. Istoricul a amintit că semnalase această problemă încă din 2015, când a vorbit public despre lipsa unei strategii de politică răsăriteană. În opinia sa, România ar fi trebuit să își promoveze mai activ interesele în cadrul Uniunii Europene și NATO, în special în problemele legate de Republica Moldova și comunitățile românești din Ucraina.

„Și atunci, vrem, nu vrem, suntem în această încurcătură strategică și trebuie să avem o idee foarte clară, chiar să încercăm să avem canale de legătură, de dialog, să avem o bună înțelegere a spațiului și să venim cu soluții, cu idei”, a afirmat Constantin Corneanu.

Istoricul a susținut că România dispune de capacitatea de a analiza evoluțiile regionale și de a participa la formularea unor soluții diplomatice și de securitate, însă trebuie să își promoveze mai constant interesele. În același context, Dan Andronic a afirmat că România are, în prezent, mai degrabă un rol de executant în deciziile strategice care privesc regiunea.

„Acum suntem doar executanți”, a spus moderatorul.

Constantin Corneanu a susținut că Bucureștiul ar trebui să participe mai activ la discuțiile privind relațiile cu Rusia, Ucraina și Republica Moldova, având în vedere interesele strategice ale României în această parte a Europei.