Cum au supraviețuit francmasonii în lagărele germane. Loja clandestină de la Esterwegen și atelierul de limbă franceză de la Allach

Cum au supraviețuit francmasonii în lagărele germane. Loja clandestină de la Esterwegen și atelierul de limbă franceză de la AllachGrupul statuar dedicat francmasonilor francezi și belgieni care au lucrat în lagărul german. sursa: https://www.facebook.com/bucksmasons

Cum au rezistat francmasonii din Europa prigoanei naziste. Iată două exemple.

Un caiet păstrat la Muzeul Francmasoneriei consemnează înființarea unei loje a supraviețuitorilor lagărului de concentrare nazist din Allach, în mai 1945. Numele ei era „Les Frères captifs d’Allach”, „Frații captivi de la Allach”.

Cu mai bine de 1 an înainte, la Esterwegen, alți deținuți organizaseră o lojă sub ochii temnicerilor naziști.

Francmasonii în fața persecuției naziste

Regimul nazist a urmărit desființarea organizațiilor masonice, confiscându-le bunurile și arhivele. Propaganda sa asocia masoneria unei pretinse conspirații „iudeo-masonice”, parte a imaginarului antisemit prin care își desemna dușmanii.

În Germania, închiderea lojelor și presiunile asupra membrilor au precedat războiul; în teritoriile ocupate, autoritățile germane au continuat să distrugă organizațiile și să sechestreze documentele lor.

În Franța, regimul de la Vichy a adoptat, la rândul său, măsuri împotriva francmasonii lor. Ca peste tot în Europa dominată de viziunea nazistă sau fascistă. 

George Washington a făcut parte din primele loji masonice (1731)

George Washington a făcut parte din primele loji masonice (1731). sursa: Congresul SUA

Esterwegen și loja din baraca 6

Esterwegen se afla în Emsland, în nord-vestul Germaniei, aproape de frontiera neerlandeză. Înființat ca lagăr de concentrare în 1933, trecuse, la sfârșitul lui 1936, în administrația Ministerului Justiției. La data apariției lojei era, așadar, un lagăr penitenciar nazist.

Din 1943, sectorul sudic a primit deținuți supuși procedurii “Nacht und Nebel, „Noapte și ceață”. Oamenii din toate țările Europei aflate sub ocupație germană, erau ridicați nopatea din casele lor, transferați în Germania și ținuți în secret, iar familiile nu știau nimic de soarta lor. Printre acești prizonieri, majoritatea membrii ai Rezistenței belgiene, se aflau și francezi. Hrana insuficientă, izolarea și violența gardienilor alcătuiau cadrul vieții cotidiene.

În acest mediu, un cerc fratern s-a transformat, pe la mijlocul lui noiembrie 1943, în loja „Liberté chérie”. Paul Hanson a fost desemnat Venerabil Maestru, Luc Somerhausen a avut un rol determinant în organizare, iar Franz Rochat a fost secretar. Reuniunile se țineau în baraca 6, unde se găseau cei mai mulți dintre francmasonii aflați în lagăr.

 

Reuniuni săptămânale

Loja a ținut reuniuni săptămânale și a discutat despre viitorul țării, simbolul Marelui Arhitect și locul femeii în familia masonică. Activitatea ei s-a desfășurat până în martie 1944, deși detaliile privind continuitatea după transferarea conducătorilor rămân neclare.

Există și o mărturie potrivit căreia un preot catolic stătea de pază pentru masoni. De altfel, Somerhausen a evocat un ajutor reciproc între masoni și preoți. Bridoux, fost deținut al barăcii, a contestat această imagine. El amintea de un sistem de avertizare folosit de prizonieri, pentru protecția tuturor.

După mărturia lui, masonii se întâlneau în timpul slujbei religioase, când prezența catolicilor în încăperea alăturată le permitea o anumită discreție.

Allach și revenirea la o viață comună

La Allach, împrejurările au fost diferite. Complexul, dependent de Lagărul de concentrare din Dachau, folosea deținuți la muncă forțată pentru producerea de armament. Eliberarea s-a produs la 30 aprilie 1945, iar ședința de constituire a lojei a avut loc cu 6 zile întârziere. Ea aparține primelor zile ale libertății, petrecute încă în spațiul fostei captivități.

Printre participanți se afla Georges Dunoir, membru al lojei „Les Amis de la Vérité” și unul dintre organizatorii mișcării de rezistență “Le Coq enchaîné”, din regiunea Lyon. Participase la presa clandestină și la sprijinirea rezistenților.

Arestat la 21 septembrie 1942, a trecut prin închisorile Saint-Paul și Eysses, apoi a fost deportat la Dachau și, în vara lui 1944, transferat la Allach.

Omagierea lui Roosevelt

Registrul masonic, păstrat în colecțiile Muzeului Francmasoneriei, consemnează constituirea, la 6 mai, a unei loje internaționale de limbă franceză. Roess a fost ales Venerabil, Schmidt, orator, iar Dunoir, secretar.

În timpul ședinței a fost omagiat Franklin Roosevelt, mort cu câteva săptămâni înainte, iar masonilor americani și aliaților le-au fost adresate felicitări pentru eliberare și invitația de a participa la lucrări. Asemenea însemnări au valoare tocmai prin caracterul lor concret: păstrează numele celor aleși și hotărârile unei reuniuni, fără a necesita reconstituirea imaginară a atmosferei.

Ce păstrează documentele și ce adaugă memoria

La Esterwegen, memoria lojei a primit și o expresie monumentală. Prin instalarea, în 2004, a unui monument dedicat francmasonilor belgieni și lojei întemeiate de prizonierii din sectorul sudic.

Cele două episoade spun lucruri diferite despre refacerea unei comunități masonice.

La Esterwegen, întâlnirile au oferit deținuților o formă de solidaritate și activitate intelectuală în timpul detenției.

La Allach, constituirea lojei a însoțit revenirea la viața liberă. Forța acestor istorii se găsește și în urmele lor modeste: corespondență, mărturii și un caiet cu procese-verbale.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]