Kremlinul, foarte dornic să negocieze, dar nu renunță la cererile de dinainte de război

Kremlinul, foarte dornic să negocieze, dar nu renunță la cererile de dinainte de război

Kremlinul este foarte dornic să negocieze, dar insistă asupra unor cereri formulate încă din 2021, înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei, relatează Associated Press (AP). Putin consideră că propunerea administrației Donald Trump oferă o ocazie de a readuce în negocieri condițiile pe care Moscova le-a prezentat Statelor Unite și NATO cu doar două luni înainte de declanșarea războiului.

Zelenski cere ca orice acord de încetare a focului să includă garanții de securitate

Inițiativa americană privind discutarea securității europene după încheierea conflictului a stârnit îngrijorare la Kiev și în rândul aliaților occidentali ai Ucrainei. Aceștia se tem că o negociere mai amplă, înainte de stabilirea condițiilor de încetare a focului, ar putea avantaja Rusia și ar putea slăbi NATO.

Kremlinul a susținut însă propunerea Washingtonului, afirmând că revizuirea arhitecturii de securitate europene este esențială pentru găsirea unei soluții la cel mai grav conflict de pe continent de la Al Doilea Război Mondial.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat despre războiul din Ucraina cu Donald Trump și cu liderul chinez Xi Jinping, în marja summitului APEC desfășurat la Shenzhen, în China. A fost prima întâlnire în acest format trilateral, iar posibilitatea ca cei trei lideri să discute despre o eventuală înțelegere fără participarea Kievului a provocat îngrijorare în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere ca orice acord de încetare a focului să includă garanții de securitate care să împiedice Rusia să atace din nou. Liderii europeni susțin că o asemenea arhitectură de securitate există deja prin NATO.

Ce cerea Kremlinul înainte de invazia din 2022

În decembrie 2021, Moscova a transmis Statelor Unite și NATO două proiecte de acorduri prin care solicita schimbări majore în organizarea securității europene.

Rusia cerea ca Washingtonul și aliații săi să se angajeze să nu extindă NATO către Ucraina, Georgia sau alte state care au făcut parte din Uniunea Sovietică. De asemenea, solicita ca Alianța Nord-Atlantică să nu desfășoare arme și să nu organizeze activități militare în Ucraina și în alte foste republici sovietice.

O altă cerere viza retragerea trupelor NATO din zonele în care acestea nu erau prezente în 1997, înainte ca Alianța să înceapă extinderea către fostele state ale blocului sovietic și către unele foste republici ale URSS.

Summit NATO Bucresti

Summit NATO Bucresti / foto: wikipedia

Kremlinul a susținut că se „apără” în Ucraina

Documentele propuneau și limitarea patrulărilor navelor de război și bombardierelor americane și rusești în apropierea granițelor celeilalte părți. Moscova solicita măsuri pentru reducerea riscului unor incidente între navele și aeronavele Rusiei și NATO, în special în Marea Baltică și Marea Neagră, reducerea amplorii exercițiilor militare și sporirea transparenței.

Aliații NATO au respins atunci cererile Moscovei, considerându-le inacceptabile.

Putin a invocat ulterior refuzul Occidentului de a lua în considerare aceste propuneri drept unul dintre principalele motive pentru care a decis să trimită trupele ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022.

Liderul de la Kremlin a susținut că Rusia trebuia să acționeze pentru a-și apăra securitatea națională. Ucraina și aliații săi au respins această justificare și au calificat invazia drept un act de agresiune neprovocat.

Putin vrea să readucă cererile pe masa negocierilor

După discuțiile cu Trump și Xi, liderul rus a criticat din nou Occidentul pentru că nu a ținut cont de obiecțiile Moscovei privind extinderea NATO.

„Pur și simplu au scuipat pe opinia noastră”, a declarat Putin.

El a respins și reacțiile europene la propunerile Rusiei, pe care le-a descris drept „diaree politică” și „prostii”. Putin a susținut că Moscova nu urmărește un război cu Europa și a afirmat că este dispusă să discute despre securitatea continentului împreună cu statele europene, așa cum a propus Washingtonul.

„Înțelegem că nu are sens să discutăm probleme legate de securitatea Europei fără europeni”, a spus președintele rus.

Putin a afirmat că Moscova a invitat o delegație europeană să vină în Rusia pentru a-și prezenta poziția de negociere, înainte de stabilirea datei și formatului unor eventuale discuții privind Ucraina.

Kremlinul caută un compromis, dar nu renunță la anumite cereri

Liderul rus a declarat că Rusia este pregătită să caute compromisuri, dar nu va renunța la cererile sale fundamentale. El a avertizat în mod special că Moscova nu va accepta desfășurarea unor trupe europene în Ucraina după încheierea ostilităților și că asemenea forțe ar fi considerate ținte legitime.

Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pentru afaceri externe, a declarat că, în timpul întâlnirii din 12 noiembrie cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, la Kremlin, președintele rus le-a reamintit propunerile de securitate din 2021. Potrivit lui Ușakov, acestea prevedeau inclusiv retragerea forțelor NATO din Europa Centrală și de Est.

Oficialul rus a precizat că Moscova intenționează să actualizeze documentele și să le completeze cu „noi considerații”.

Putin nemulțumit

Putin nemulțumit © Vasilis Ververidis | Dreamstime.com

Analiștii cred că unele cereri ar putea fi negociate

Deși Putin pare hotărât să împiedice aderarea Ucrainei la NATO și desfășurarea unor trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, unii observatori consideră că Moscova ar putea accepta compromisuri în privința altor solicitări, inclusiv în ceea ce privește prezența militară a NATO în Europa Centrală și de Est.

Alexei Naumov, comentator politic apropiat de Kremlin, a afirmat că cererile Rusiei ar putea reprezenta o poziție inițială de negociere, care să devină mai flexibilă pe parcursul discuțiilor.

El a enumerat posibile domenii de compromis: limitarea reciprocă a armamentului, acorduri privind desfășurarea infrastructurii militare, stabilirea dimensiunii și capacităților viitoarei armate ucrainene, garanții de securitate și mecanisme de verificare a respectării acestora.

„Rusia negociază în prezent dintr-o poziție de forță, dar asta nu înseamnă deloc că nu vor exista compromisuri”, a afirmat Naumov.

Kremlinul, dispus la compromisuri pentru a ieși dintr-un război care-i macină economia

Tatiana Stanovaya, expertă la Carnegie Russia Eurasia Center, consideră că Moscova vede pentru prima dată după 2022 o oportunitate concretă de a negocia ceea ce numește „cauzele profunde” ale războiului.

„Kremlinul consideră că oportunitatea merită urmărită, chiar dacă așteptările sale pentru această rundă sunt reduse”, a explicat ea. Stanovaya a adăugat că, în cazul în care negocierile eșuează, Rusia este pregătită să continue războiul până când va apărea o nouă ocazie de dialog.

La rândul său, Mark Galeotti, specialist în Rusia și director al companiei de analiză Mayak Intelligence, a descris strategia Moscovei drept o tactică de negociere: prezentarea unor cereri inițiale extrem de ambițioase, în speranța că acestea vor fi reduse în urma discuțiilor.

Galeotti a avansat și posibilitatea ca Putin să caute o modalitate de a încheia războiul fără să obțină toate câștigurile teritoriale pe care le-a urmărit în Ucraina, dar care să îi permită să prezinte rezultatul drept un succes.

militari Ucraina

militari Ucraina. Sursa foto: Pixabay

Europa și Ucraina se tem că negocierile ar putea slăbi NATO

Liderii europeni sunt îngrijorați că Putin ar putea obține sprijinul lui Trump pentru un acord care să afecteze nu doar securitatea Ucrainei, ci și echilibrul de securitate al întregului continent.

Kaja Kallas, șefa diplomației Uniunii Europene, a declarat că Europa trebuie să insiste asupra unui armistițiu înainte de aprofundarea negocierilor. Poziția sa este diferită de cea a lui Putin, care dorește discutarea mai întâi a problemelor de securitate europeană.

„Dacă începem să discutăm despre ceea ce cere Rusia în privința arhitecturii de securitate, intrăm, de fapt, în capcanele pe care Rusia ni le întinde”, a avertizat Kallas la o reuniune a Comunității Politice Europene desfășurată la Dublin.

Zelenski a avertizat, la rândul său, că propunerea americană de a discuta despre o nouă arhitectură de securitate europeană înainte de încheierea războiului poate fi periculoasă. Președintele ucrainean se teme că Moscova ar putea folosi aceste negocieri pentru a slăbi NATO și pentru a schimba granițele de securitate ale continentului.

Trump dorește să ajungă la un acord împreună cu Europa

Jared Kushner a oferit însă o perspectivă diferită după întâlnirea de joi, de la Berlin, cu Zelenski și liderii europeni. Emisarul american a declarat că Trump dorește să ajungă la un acord împreună cu Europa, nu să impună unilateral o înțelegere.

Kushner a mai spus că președintele american este deschis acordării unor garanții de securitate pentru Ucraina similare celor oferite de NATO și că, în opinia sa, Rusia ar fi confortabilă cu posibilitatea ca aliații să ofere asemenea garanții Kievului. Potrivit lui Kushner, Trump a participat telefonic la discuțiile de la Berlin după întâlnirea sa cu Putin.

Tatiana Stanovaya consideră însă că liderul rus urmărește să obțină recunoașterea faptului că Rusia trebuie să participe la orice negociere privind securitatea Europei. Experta anticipează că procesul ar putea adânci divergențele dintre statele europene, fără să producă rezultate concrete.

Astfel, propunerea americană deschide un nou front diplomatic: negocierile nu mai vizează doar condițiile încheierii războiului din Ucraina, ci și viitoarea ordine de securitate a Europei, un subiect asupra căruia Rusia, Ucraina și aliații europeni au poziții profund diferite.