Elena Ceaușescu între glumele contemporanilor și legendele urbane

Elena Ceaușescu  între glumele contemporanilor și legendele urbane

Elena Ceaușescu a fost percepută drept „eminența cenușie” a regimului Ceaușescu. În fapt, era văzută drept femeia care asigura cenzura informațiilor care ajungeau pe masa lui Nicolae Ceaușescu. În epocă, au circulat multe povești cu iz de legendă urbană, dar și bancuri.

Nicolae și Elena Ceaușescu

Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: arhiva EVZ

Elena Ceaușescu și o glumă a lui Mircea Crișan

Marele umorist Mircea Crișan, născut ca Mauriciu Kraus a trăit între 1924 și 2013. Era deja un actor consacrat în 1968, când a rămas în Occident, în timpul unui turneu la Paris. Făcuse carieră în vremea lui Dej, când interpretase Tribunaul Câinilor, un schechi în care imita diverși câini pe post de judecător, procuror, avocat și inculpat. S-a spus că acel schechi se dorea ascultat de un oficial sovietic iar Securitatea l-a luat pe actor direct de la locul unde se afla atunci, ducându-l la București pentru a-l distra pe oaspete.

Nicolae și Elena Ceaușescu

Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: arhiva EVZ

Despre Elena Ceaușescu, el a avut o glumă. Se știa că Nicolae și Elena Ceaușescu au vizitat de două ori, cel puțin, Grecia. Gluma lui Crișan era una cu subânțeles, acela că Elena Ceaușescu era vocea numărul 1 în România. Bancul era cam așa:

„Se întâlnesc un grec din Grecia și un grec din România:

Cine mai e lider la voi? a întrebat grecul din Grecia.

Nicolaos, răspunde grecul din România.

Vorbește greaca?

Nu, vorbește Elena!”

O mențiune a generalului Pacepa

În „Orizonturi roșii”, generaul Pacepa spune că Elena Ceaușescu s-a supărat când a aflat că în comunicările criptate ale DIE, numele ei de cod era „Atena”. Elena Ceaușescu, scria generalul, folosea apelativul „domnule” când era supărată pe cineva. Ea l-ar fi întrebat pe general, căruia, de obicei, îi spunea Mihăiță: „Dar, bine domnule, eu sunt capitala Greciei”? Atena era zeița înțelepciunii și criptografii români găsiseră normal să îi cripteze numele prin acela al zeiței grecești a înțelepciunii.

Cum a scos Elena Ceaușescu o emisiune din grila TVR

După Revoluție, mari realizatori din TVR au povestit modul cum Elena Ceaușescu putea deccide o emisiune sau nu. Valeriu Lazarov și-a amintit cum un film scurt, cu o serie de camere de filmat care se mișcau, pe un fundal sonor, confudându-se cu animalele aflate în fața unui dresor, a fost tăiat de Elena Ceaușescu. Ea a întrebat sec: „Ce o să învețe clasa muncitoare din filmul ăsta”?

Dan Mihăescu, Ion Toma, unele din cele mai mari nume ale emisiunilor de divertisment, respectiv ale machiajului profesionist pentru actori au scris frecvent sau au acordat interviuri despre modul cum Elena Ceaușescu intervenea. S-a adus în discuție momentul în care, la TVR, se difuza emisiunea „Cu mască, fără mască”. Publicul, la ”Albumul duminical” trebuia să ghicească actorul care evolua mascat. Elena Ceaușescu obișnuia să urmărească emisiunea cu mama sa, Alexandrina Petrescu.

De multe ori, mama ei ghicea personajele iar Elena a cerut să i se aducă vineri sau sâmbătă distribuția emisiunii. Cât timp i se aducea lista, o învingea net pe mama ei. O dată, cineva a uitat să aducă la „Cabinetul doi” distribuția și, duminică seara, „savanta” a fost învinsă „la scor” de mama ei. Supărată, „Savanta” a dat ordin să fie scoasă emisiunea din grilă.

O „păruială” guvernamentală

Poetul dizident Mircea Dinescu povestea că, la un moment dat, soarta Ministerului Educației a ajuns pe mâna Anetei Spornic. Elena Ceaușescu era Prim-Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri din 1980, iar Aneta Spornic era Ministrul Învățământului în perioada 1979-1982.

Elena Ceaușescu ar fi spus că programele școlare ar fi trebuit să fie adaptate pieței muncii. Aneta Spornic nu ar fi avut grijă ca din programa școlilor profesionale să dispară suficiente ore de limba română. Atunci, Mircea Dinescu spune că „Savanta” s-ar fi înfipt la propriu, în cocul Anetei Spornic: „Aneto, fir-ai a dracului, pune tineretul să învețe meserie, nu să studieze literatură!”. „Păruiala” guvernamentală ar fi avut darul de a o convinge pe Ministrul Educației că „Savanta” avea dreptate.

Românii au născocit atunci o epigramă, pentru că Suzana Gâdea conducea Consiliul Culturii Socialiste iar Aneta Spornic era Ministrul Educației. Ceaușescu era ironizat pentru asta. Se subînțelegea că Elena Ceaușescu era „Doamna Țării”, deoarece dictatorul era Vel-Vornic:

„Două ministrese hâde, Prea iubite Vel-Vornic, Cum să meargă școala Spornic, Când la Arte-avem un Gâde?”

După ce a fost Ministrul Educației, Aneta Spornic a devenit în 1987, Ambasadorul României în Venezuela, încheindu-și mandatul la 23 februarie 1990.

Epilog

Atunci când a început edificarea Casei Republicii (a Poporului), azi Palatul Parlamentului, Elena Ceaușescu a visat să facă și ea Casa Științei, sediu monumental pentru Academia Română. Nicolae Ceaușescu a fost inclus la 11 iulie 1985, în Academia Română, fiind ales și Președinte de Onoare. Elena Ceaușescu era în Academia Română din 1974.