Nicolae Ceaușescu, închisoarea politică în anii regimului Antonescu

Nicolae Ceaușescu, închisoarea politică în anii regimului Antonescu

Nicolae Ceaușescu va petrece în închisoare perioada  iulie 1940- august 1944. Sunt ultimul an dinaintea intrării României în Război și primii trei ani ai celui de Al Doilea Război Mondial. Sunt ani în care România a fost pe Frontul de Est. Comuniștii români erau fie în închisori, fie în libertate, fie pe Frontul de Est. Pentru Ceaușescu, însă va fi și un episod care va ține de viața personală. Se cimentează relația cu Lenuța Petrescu,

Nicolae Ceaușescu și legenda partidei de șah cu Pavel Câmpeanu

Nicolae Ceaușescu a trăit în închisoare un episod în care i se va arăta personalitatea de mai târziu. Din 1936, devenise membru al PCdR.  Episodul s-a petrecut fie la Jilava, fie la Caransebeș, undeva în toamna anului 1941. Deținuții au creat din pâine mestecată și uscată piese de șah, iar tabla cu pătrățele era un carton desenat. Ceaușescu a decis, deși nu știa încă să joace, să aibă partida cu învingătorul din celulă.

A fost bătut fără drept de apel, dar i-a purtat ranchiună ilegalistului învingător mulți ani. Învingătorul era un viitor intelectual comunist, Pavel Câmpeanu (1920-2003).  Deși Pavel Câmpeanu, sociolog celebru și activist, diplomat a avut o carieră importantă, nu s-a bucurat de aprecierea fostului rival de la șah din toamna lui 1941.

Nicolae Ceaușescu, sursa foto wikipedia

Nicolae Ceaușescu, sursa foto wikipedia

Episodul respectiv arată personalitatea viitorului lider al României comuniste. Deși nu înțelegea multe din problemele în care s-a amestecat, Nicolae Ceaușescu a căutat să îi domine pe cei care știau. Indiferent că era vorba de proiectare, politică externă, sport, industrie, medicină, Ceaușescu va ajunge să aibă dreptate. Cei ce voiau să realizeze ceva au înțeles că trebuiau să îl lase să câștige. Pacepa va scrie în „Orizonturi Roșii” că Nicolae Ceaușescu încerca să trișeze la șah, disimulând false mutări, pentru a fi în câștig.

Nicolae Ceaușescu, pentru prima dată conducător în închisoare, la Caransebeș

La Caransebeș, îl va reîntâlni pe Gheorghe Gheorghiu Dej. Acesta avea de executat din 1933 circa 13 ani închisoare pentru grevele de la Grivița din februarie 1933. Ceaușescu a pozat în cel mai tânăr ilegalist Asta, deși recordul de vârstă l-a deținut viitorul general Ștefan Kostyal (1922-2013). Ștefan Kostyal era născut în 15 august 1922, conform biografiilor oficiale.  Prima dată, Kostyal și Ceaușescu s-au întâlnit la Brașov, unde amândoi fuseseră închiși în 1936 pentru activități comuniste.  Tânărul Ceaușescu și-a asigurat totuși un loc în apropierea lui Dej, mai ales că fusese secretar UTC în ilegalitate în Prahova și Dâmbovița.

La Caransebeș însă, Dej a înțeles că deși Ceaușescu nu se prea pricepea la nimic, i se putea da o sarcină. A fost numit conducător al atelierului de pictură al închisorii. Închisoarea Caransebeș nu avea celule mici, erau celule mari, de tip dormitor militar cu multe paturi. Deținuții pictau, țeseau covoare, realizau obiecte de tâmplărie. Nicolae Ceaușescu a devenit coordontorul atelierului de pictură. S-a observat că atelierul își atinsese norma și obiectivele trasate.

Nicolae Ceaușescu – Misterele tinereții și drumul spre putere

Nicolae Ceaușescu – Misterele tinereții și drumul spre putere

Dej reușise să obțină dreptul să aibă un aparat de radio, unde deținuții ascultau noutățile de pe Frontul de Est. În mai 1941, înainte să fie expulzată în URSS, Ana Pauker, alături de alte femei închise, a ajuns la Caransebeș. O vrene, deținuții și deținutele au ajuns să se vadă separați de sârma ghimpată care marca diferitele spații ale secțiilor de deținere. Dej își amintea mai târziu că toți deținuții făceau efortul să arate cât de cât îngrijiți când le vedeau pe tovarășele de luptă.

Luna care a cimentat relația cu Lenuța Petrescu

În vara lui 1943, Nicolae Ceaușescu se apropia de termenul legal pentru eliberare. A fost adus la București, pentru perioada  iulie-august 1943. Avusese loc bătălia de la Kursk-Orel, urmată de eliberarea Kievului și împingerea naziștilor și românilor spre Nistru. Aici, Ceaușescu putea merge la dentist.

Elena Ceaușescu

Elena și Nicolae Ceaușescu, în tinerețe

Așa se face, că deprins deja cu gradul de corupție al gardienilor, Ceaușescu se putea vedea cu Lenuța Petrescu pe care o cunoscuse în 1939. Lenuța Petrescu se născuse la 7 ianuarie 1916 (sau 1919, cum apare în alte biografii), la Petrești-Dâmbovița. Era sora mai mucă a ilegalistului Gogu Petrescu. El a adus-o în București prin 1935-1936. Nicolae și Lenuța putuseră avea relații apropiate, undeva într-o casă conspirativă, de care Siguranța știa.  S-a aflat acest fapt, iar „comisia de cadre” a comuniștilor din închisoare a decis ca el să primească „vot de blam” iar Lenuța Petrescu să fie scoasă din munca de organizație. Cel mult, va fi folosită în scopuri neutre, cum ar fi mersul la închisori cu pachete pentru alți deținuți. În august 1943, regimul Antonescu refuză însă eliberarea deținuților care erau în drept să fie eliberați. A luat decizia de a muta deținuții politici legionari și comuniști în fosta tabără de refugiați polonezi de la Târgu Jiu. Aici, Ceaușescu, Dej și alți deținuți vor mai sta un an.

Ceaușescu și Dej la Târgu Jiu. Schimbarea la vârful PCdR

Deja Nicolae Ceaușescu era în grațiile lui Ghoerghiu Dej ca lider al tinerilor comuniști închiși. În 1944, avea 26 ani și în ultimii 11 ani, fusese închis cel puțin 6 ani. În aprilie 1944, Lucrețiu Pătrășcanu și Emil Bodnăraș, aflați în libertate iau legătura cu Ion Gheorghe Maurer. Ei pun la cale, fără acordul Moscovei debarcarea liderului din libertate al  PCdR, Istvan Foriș.

I se reproșa „noncombatul” cu regimul Antonescu. Ilegaliștii aflaseră faptul că mareșalul Antonescu plănuia un mare proces politic. Dezastrul de pe front nu putea fi pus pe falimentul regimului ci, era mai convenabil ca totul să fie pus în spatele comuniștilor ca sabotori. Circula informația că Foriș nu făcuse nimic să își scoată tovarășii din închisoare. Evident, pe cei care trebuiau eliberați. Dej, vizitat conspirativ de Bodnăraș la Târgu Jiu a fost de acord.

Nicolae Ceaușescu, Ion Antonescu

Nicolae Ceaușescu, Ion Antonescu și ultimele mese

Pătrășcanu l-a anunțat pe Foriș că Moscova decisese ca Dej să preia partidul deși încă era închis. Pătrășcanu jucase  „la cacealma”, în realitate Moscova neavând nimic împotrivă să rămână Foriș. Din contră comuniștilor români de la Moscova le convenea să nu mai aibă tovarăși în țară. Se înființase deja din prizonieri români din URSS, Divizia Tudor Vladimirescu, antrentă pe model sovietic, cu ofițeri și cadre dintre ofițerii și cadrele recrutate dintre activiști și prizonieri din lagăre. Foriș va sta scos din joc până în 1946, când va fi executat din ordinul lui Dej.

Lenuța Petrescu, de mână cu Ion Iliescu

Nicolae Ceaușescu va continua, la Târgu Jiu, să o vadă pe Lenuța Petrescu. Fratele ei, Gogu Petrescu era și el închis la Târgu Jiu. Acolo, mai era închis și Alexandru Iliescu, tatăl lui Ion Iliescu. Ion Iliescu avea circa 13 ani și purta pantaloni scurți. Cei care cunosc poveștile cu ilegaliști susțin că Ion Iliescu era ținut de mână de Lenuța Petrescu.

Lui Ion Iliescu i se spunea Ionel. Era aproape la vârsta la care Ceaușescu începuse să fie ilegalist, la 12-13 ani. Ea venea, practic, la fratele ei, iar Ionel venea să își vadă tatăl. Evident, Lenuța Petrescu venea să-și vadă iubitul. S-a spus că la gazda unde stătea Lenuța Petrescu ar fi primit un singur pat, unde a dormit alături de Ionel Iliescu.

Eliberarea lui Nicolae Ceaușescu și evadarea aranjată a lui Gheorghiu Dej

La 4 august 1944, Nicolae Ceaușescu a fost eliberat. Dej va evada două săptămâni mai târziu, pe 20 august 1944. Ion Gheorghe Maurer l-a ajutat, alături de Manole Bodnăraș, fratele lui Emil, care lucra la CFR în Craiova. Manole a găsit o mașină iar Maurer a condus până la Târgu Jiu, din Craiova.  Dej a fugit noaptea prin cimitirul de lângă lagăr. Gardul avea o spărtură în acea zonă, zona nu era luminată. Dej s-a ascuns la mormântul liderului interbelic Grigore Iunian. Apoi, a ajuns într-o casă, pentru că Maurer a avut probleme cu mașina pe drum, fiind mai multe pene de cauciuc. Apoi, cei doi au mers pe ascuns spre București, Dej a fost ascuns la Băbeni, Vâlcea de preotul Ioan Marina, viitorul Patriarh Justinian.

În acest timp, Pătrășcanu și Bodnăraș se implicaseră în complotul pus la cale cu partidele istorice și Regele Mihai pentru debarcarea mareșalului Antonescu. Pe 26 august se plănuise arestarea mareșalului. Istoria va impune însă ca acțiunea să fie planificată pe 23 august 1944. Lucrețiu Pătrășcanu și Emil Bodnăraș vor avea rolul determinant. Dej și Ceaușescu vor fi în expectativă. Unul evadase, celălalt era liber însă nu trebuia să iasă în evidență. În viața lui Ceaușescu se închidea pagina vieții de ilegalist. La finalul lui august 1944, destinul îl va aduce pentru prima dată la un balcon, vorbind liber unei mulțimi, pentru prima dată de când intrase, la 15 ani în mișcarea ilegalistă.