Svalbard. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
La marginea lumii,semințele României sunt păstrate cu grijă, pregătite să facă față oricărei catastrofe. Depozitate la o temperatură constantă de minus 18 grade Celsius, acestea sunt considerate o rezervă de neînlocuit a moștenirii agricole naționale. Această operațiune crucială este realizată de echipa Băncii de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava, coordonată de biologul Silvia Străjeru.
Moștenirea României, păstrată la -18 grade Celsius
Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” este unica instituție din România care a ales să trimită semințe în renumitul „Seif al Apocalipsei”. Depozitul din Norvegia protejează diversitatea biologică împotriva unor potențiale dezastre globale.
Astfel, moștenirea României are un loc sigur în această rețea globală de conservare a semințelor.
„Banca de gene trimite seminţe la Svalbard. E singura instituție din România care întrunește niște criterii pentru a include material genetic pe care îl avem noi în bancă în colecția mondială de semințe din Svalbard”, a explicat Silvia Străjeru, pentru Antena 3.
Situat la aproximativ 1.000 de kilometri de Polul Nord, în inima unui munte de permafrost, Seiful Apocalipsei are ca scop păstrarea materialului genetic vegetal al omenirii în cazul unor catastrofe majore. În prezent, depozitul adăpostește aproape 1.400.000 de probe de semințe, provenind de la 127 de instituții din întreaga lume, reprezentând peste 6.300 de specii.
Banca de gene s-a aliniat unor cerințe stricte
Pentru ca semințele românești să fie acceptate la Svalbard, Banca de Gene din Suceava a fost nevoită să respecte o serie de cerințe.
„În primul rând, materialul pe care îl trimite trebuie să fie conservat în aceleași condiții de lungă durată, ceea ce înseamnă temperatură de păstrare de minus 18 sau minus 20 de grade Celsius, într-o bancă de gene națională, regională sau internațională. Noi păstrăm colecția de lungă durată la minus 20 de grade, nu la minus 18; dar sunt condiții similare”, a adăugat ea.
Grâu. Sursa foto: Pixabay
Semințele românești sunt ambalate în plicuri speciale, confecționate din folie de aluminiu cu trei straturi și vidate, pentru a le proteja de umezeală și a le menține durabilitatea pe termen lung. Reprezentanții Băncii de gene atrag atenția că acest material genetic are o valoare crucială în garantarea securității alimentare.
„Materialul pe care îl trimitem acolo trebuie să reprezinte material genetic unic, iar probele trebuie să aparțină un unor specii cu importanță pentru agricultură și să aibă relevanță pentru securitatea alimentară a țării de origine”, mai arată biologul.
Moștenirea României, importantă pentru securitatea alimentară
În urma unui acord semnat în toamna anului 2019 între Ministerul Agriculturii din Norvegia și Banca de Resurse Genetice Vegetale din Suceava, România a obținut acces la Depozitul Global de Semințe.
Transportul coletelor de la Suceava către Svalbard se are loc doar în sezonul rece.
„Noi nu trimitem în timpul verii pentru că este cald, iar noi probele astea le luăm de la minus 20 de grade și nu trebuie să le trimitem pe căldură”, a explicat Silvia Străjeru.
În primul transport din 2020, Banca de gene a trimis în Svalbard două cutii care conțineau 312 probe de cereale și 104 probe de leguminoase proteice. De asemenea, în anul 2022 au fost expediate încă 543 de probe.
„Ceea ce aş vrea să subliniez este că, în octombrie 2022, cutia pe care am trimis-o la Svalbard a fost introdusă în acel depozit de către ambasadorul României în Norvegia, care și acum este ambasador acolo, domnul Cristian Bădescu”, a subliniat aceasta.
Reguli stricte
Pentru a fi acceptată, fiecare probă trebuie să îndeplinească criterii stricte de calitate
„Trebuie să trimitem un material cu o viabilitate apropiată de 100%; și pentru asta noi multiplicăm, regenerăm acest material și trimitem probe proaspete acolo, pentru a-și păstra viabilitatea”.
În prezent, România are conservate 1.216 probe în afara țării. Printre acestea se numără grâul în frunte (171 de probe), urmat de porumb (148), ovăz (95) și orz (93). În rândul leguminoaselor, fasolea este dominantă, cu 149 de probe, urmată de mazăre, cu 21. La capitolul legume, cele mai multe mostre provin de la roșii (67), castraveți (65) și ardei (41).
Mai multe probe au fost distruse
„Noi ne-am făcut misiunea pe care o avem. Asta e misiunea noastră: să avem grijă de acest patrimoniu genetic național. Și nu doar în colecția de la Suceava, ci să-l duplicăm în altă parte în caz de un cataclism, în caz că se întâmplă ceva”, a mai spus şefa Băncii de Resurse Vegetale din Suceava.
Un astfel de caz s-a petrecut deja.
„Colecția din Siria a fost distrusă în timpul războiului, dar a putut fi restaurată. 90.000 de probe au fost recuperate din depozitul de la Svalbard”, a adăugat ea.
Banca de Gene din Suceava funcționează încă din 1990, iar din anul 2018 se află în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice.
„În momentul de faţă, suntem 23. Din aceşti 23, 13 sunt cercetători cu diverse specialități: avem biologi, avem chimiști, avem agronomi, ecolog. Ceea ce e foarte important este că avem un oficiu de calcul, unde avem o bază de date care încorporează absolut toate informațiile legate de probele pe care le păstrăm în colecții. Aceştia au proiectat o nouă bază de date, modernă, nu cred că are cineva ce avem noi acum. Vă spun eu că Banca de Gene de la este într-adevăr o bijuterie, așa cum îl numea regretatul președinte al Academiei, domnul profesor Valeriu Tabără”, a încheiat Silvia Străjeru.
Recomandările noastre
