Misterul celor 5.200 de găuri din Anzii peruvieni, aproape elucidat

Cercetătorii ar putea fi mai aproape de a descifra misterul celor 5.200 de găuri enigmatice din Anzii peruvieni, care au fascinat specialiști și turiști de secole. Aceste structuri, despre care se crede că datează de sute de ani, au ridicat numeroase întrebări legate de scopul și metoda construcției lor, iar noile studii sugerează că oamenii de știință ar fi identificat în sfârșit o explicație plauzibilă, potrivit livescience.com.

Misterul celor 5.200 de găuri din Anzii peruvieni, aproape elucidat de oamenii de știință

Imagini aeriene surprinse cu drona, împreună cu săpături la sol în Anzi, dezvăluie modul în care Regatul Chincha și, ulterior, Imperiul Incaș ar fi putut folosi misteriosul sit antic. Studiul sugerează că monumentul incaș, constând în aproximativ 5.200 de gropi săpate în piatră, ar fi funcționat ca un centru de troc și contabilitate cu secole în urmă.

Găurile se află pe Monte Sierpe, cunoscut și sub numele de „Muntele Șarpe”, din sudul Perului. Cercetătorii estimează că situl ar fi fost construit între anii 1000 și 1400 d.Hr., sub influența Regatului Chincha, o entitate cu o populație de peste 100.000 de oameni. După cucerirea regatului de către Imperiul Inca în secolul al XV-lea, situl, denumit „Band of Holes”,  ar fi putut fi reutilizat pentru colectarea tributurilor și taxelor de la comunitățile locale.

Descoperirea arată că gropile erau organizate în secțiuni și blocuri, amintind de sistemele de contabilitate și evidență folosite în acea perioadă. Cercetătorii au analizat, de asemenea, mostre prelevate din aceste gropi, a precizat Charles Stanish, profesor de antropologie la Universitatea din Florida de Sud și co-autor al studiului.

Ședință la CCR, pe tema pensiilor magistraților. Pronunțarea a fost amânată de cinci ori

România, lovită de un dublu ciclon. Ninsorile vor continua: Va fi și mai rău de acum

Banda misterioasă de gropi se întinde pe aproximativ 1,5 kilometri

O succesiune impresionantă de gropi misterioase străbate orașul Monte Sierpe, formând o bandă lungă de aproximativ 1,5 kilometri, împărțită în blocuri ce cuprind zeci de găuri. Fiecare groapă măsoară între 1 și 2 metri în diametru și poate avea până la 1 metru adâncime, iar unele sunt căptușite cu roci. Situl se află aproape de o așezare și de o intersecție de drumuri anterioare colonizării hispanice din secolul al XVI-lea.

Documentat pentru prima dată în anii 1930 și studiat mai amănunțit în anii 1970, situl a fost până acum aproape ignorat de cercetări recente, potrivit arheologului Stanish. De-a lungul anilor, oamenii de știință au emis diverse ipoteze cu privire la rolul acestor gropi.

„Ipotezele privind scopul Monte Sierpe variază de la apărare, stocare și contabilitate, la colectarea apei, captarea ceții și grădinărit. Funcția exactă a sitului rămâne însă neclară”, a declarat Jacob Bongers, arheolog la Universitatea din Sydney și co-autor al studiului.

Ce au descoperit cercetătorii în găuri

În noul studiu, publicat luni, 10 noiembrie, în revista Antiquity, cercetătorii au analizat imaginile detaliate ale sitului și a resturilor vegetale vechi din rocile din găuri. Analizele au scos la iveală polen provenind din culturi agricole, inclusiv porumb, sugerând că oamenii au introdus intenționat aceste plante în gropi.

„Polenul de porumb nu se răspândește natural pe distanțe mari, ceea ce indică implicarea directă a oamenilor”, a explicat Bongers. De asemenea, cercetătorii au identificat polen de papură, folosit de populațiile Regatului Chincha la fabricarea coșurilor.

„Aceste dovezi susțin ipoteza că, în perioada prehispanică, grupurile locale acopereau periodic gropile cu materiale vegetale și depozitau bunuri în interiorul lor, folosind coșuri împletite sau legături pentru transport”, a concluzionat Bongers.