Nicolae și Elena Ceaușescu. Sursa foto: arhiva companiei
Din cuprinsul articolului
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale a României depusă de Ioan Mircea Oprean, în numele soților Elena și Nicolae Ceaușescu. Fostul ginere al dictatorului vrea redeschiderea procesului de genocid din 25 decembrie 1989, potrivit Fanatik.
Oprean susține că procesul judecat la Tribunalul Militar Extraordinar ar fi fost ilegal
Ioan Mircea Oprean a solicitat, din vara anului 2024, repunerea pe rol și anularea sentinței de condamnare la moarte a soților Ceaușescu. El susține că procesul judecat la Tribunalul Militar Extraordinar, o instanță constituită ad-hoc în zilele Revoluției din 1989, ar fi fost ilegal.
Acesta susține că sentința de condamnare care a dus la executarea soților Ceaușescu nu s-a bazat pe probe concrete. În sprijinul afirmațiilor sale, fostul soț al Zoiei Ceaușescu arată că actele de constituire ale Tribunalului Militar Extraordinar nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iar Elena și Nicolae Ceaușescu nu au avut drept de apel.
Cauza, mutată între instanțe
Inițial, Oprean a depus la Curtea Militară de Apel București un recurs împotriva sentinței nr. 1/25.XII.1989 a Tribunalului Militar Teritorial București. Instanța și-a declinat însă competența, „după calitatea persoanei”, în favoarea Curții de Apel București.
Ioan Mircea Oprean, fostul ginere al lui Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Captură video Youtube
În motivarea deciziei, judecătorii militari au explicat că persoanele condamnate nu aveau calitatea de militari. Totodată, au precizat că „ambii inculpați domiciliau în București, iar activitatea infracțională s-a desfășurat, cel puțin în parte, în același loc”.
Dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, care, în februarie 2025, a stabilit că nu are competența de a rejudeca o hotărâre pronunțată de un tribunal militar. Situația a generat un „conflict negativ de competență”, respectiv cazul în care mai multe instanțe refuză să soluționeze aceeași cauză. În astfel de situații, legea prevede sesizarea ÎCCJ, singura autoritate care poate stabili instanța competentă.
În final, cauza a revenit la Curtea Militară de Apel, care, la 15 octombrie 2025, a respins apelul formulat de Ioan Mircea Oprean împotriva sentinței de condamnare a soților Ceaușescu, hotărârea fiind definitivă. În timpul judecății, Oprean a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind articolul 409 din Codul de procedură penală. Instanța a respins cererea, însă, în acest aspect, el a avut drept de recurs.
Recursul la ÎCCJ pe excepția de neconstituționalitate
Pe 17 octombrie 2025, Orban a formulat recurs la excepția de neconstituționalitate, iar dosarul a ajuns la ÎCCJ doar pentru acest capăt de cerere. Pe 9 decembrie, Înalta Curte a judecat excepția de neconstituționalitate și a respins solicitarea de sesizare a Curții Constituționale.
„Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul Oprean Ioan Mircea împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 409 C.proc.pen. din cuprinsul deciziei penale nr. 76 din data de 15 octombrie 2025 pronunțată de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. 1/753/1989*. Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronun?ată în şedinţă publică, astăzi, 09 decembrie 2025”, se arată în decizia ÎCCJ.
Articolul de lege pe care ginerele lui Ceaușescu a dorit să îl trimită la CCR vizează categoriile de persoane care pot formula apel într-un proces penal sau civil. Textul prevede că pot face apel procurorul, inculpatul, partea civilă sau responsabilă civilmente, partea vătămată, martorul, expertul, interpretul, avocatul ori „orice persoană fizică sau juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură a instanței”. Legea mai stabilește că, pentru persoanele enumerate, cu excepția procurorului, apelul poate fi declarat și de reprezentantul legal sau de avocat, iar în cazul inculpatului, și de soțul acestuia, potrivit Fanatik.
ciocan judecătorie / sursa foto: dreamstime.com
Legea nu definește în mod clar noțiunea de „vătămare a drepturilor legitime”. În aceste condiții, Oprean ar trebui să demonstreze că executarea socrilor săi i-a afectat în mod direct anumite drepturi.
Care ar fi fost miza redeschiderii procesului soților Ceaușescu
Redeschiderea procesului soților Ceaușescu ar fi urmărit, în realitate, recuperarea unor bunuri confiscate de la fostul dictator. Mircea Oprean s-a implicat timp de mai mulți ani în procese, încercând să obțină revenirea averii fostei sale soții, Zoe Ceaușescu.
„E un motiv pecuniar. Necesitatea de a reintra în posesia bunurilor avute de familia Ceaușescu la momentul din 1989”, explica directorul Muzeului Ororilor Comunismului, istoricul Alexandru Groza, la TVR Info.
Elena și Nicolae Ceaușescu au primit condamnarea la moarte și confiscarea averii pentru genocid, subminarea puterii statului, acte de diversiune și subminarea economiei naționale. Procesul a avut loc în prima zi de Crăciun 1989, iar condamnarea a fost pusă în aplicare în aceeași zi, la ora 14:45.
