Guvernul britanic ar fi vrut ca teroriștii Hamas să își păstreze armele. SUA s-au opus

Mike Huckabee / sursa foto: captură video

Ambasadorul Statelor Unite în Israel, Mike Huckabee, a respins propunerile discutate în cercuri diplomatice britanice potrivit cărora gruparea teroristă Hamas ar putea păstra armament ușor ca parte a unui eventual acord de pace în Gaza.

Într-un interviu acordat publicației The Telegraph, diplomatul american a afirmat că organizația palestiniană nu poate fi considerată un actor de încredere în privința dezarmării și a criticat ideea depozitării controlate a armelor în Fâșia Gaza.

Declarațiile vin într-un context regional tensionat, în care eforturile internaționale de stabilizare și reconstrucție sunt legate direct de viitorul aranjament de securitate.

Subiectul dezarmării Hamas rămâne unul dintre cele mai sensibile puncte ale negocierilor, iar poziția exprimată de reprezentantul Washingtonului indică persistența unor divergențe majore între viziunile promovate de diferiți actori implicați în procesul diplomatic.

Poziția ambasadorului american față de propunerile britanice

Mike Huckabee a declarat că ideea ca teroriștii Hamas ar putea să păstreze arme de tip AK-47 sau alte arme personale nu este acceptabilă.

Ambasadorul a subliniat că organizația „nu poate fi de încredere” în gestionarea armamentului, chiar și în cadrul unui acord supravegheat.

„Nu sunt sigur cum ar funcționa asta. Cum creezi un depozit de arme aflat sub un anumit control și cine deține cheia acelui lacăt?”, a afirmat Huckabee.

„Pentru că oricine ar avea controlul asupra acelui arsenal ar avea în mâini ceva care ar putea deveni incredibil de periculos.”

Diplomatul american a mai spus că o astfel de formulă ar putea genera un „vid periculos” de securitate, în condițiile în care controlul asupra armelor ar putea deveni un factor de putere în sine. În opinia sa, simpla mutare a armelor în facilități securizate din Gaza nu ar elimina riscurile.

Contextul conflictului Israel - Hamas și al negocierilor

Israelul și gruparea teroristă Hamas se află într-un conflict deschis de peste doi ani, după atacurile din 7 octombrie 2023, eveniment care a declanșat operațiuni militare extinse și o criză umanitară severă în Gaza.

De atunci, eforturile diplomatice pentru obținerea unui armistițiu durabil și pentru stabilirea unui mecanism de guvernare post-conflict au întâmpinat obstacole repetate.

Administrația americană, sub conducerea președintelui Donald Trump, a anunțat lansarea fazei a doua a planului de pace pentru Gaza, însă detaliile privind dezarmarea grupării teroriste Hamas și structura viitorului sistem de securitate rămân neclare.

În lipsa unui acord solid asupra acestor aspecte, procesul de reconstrucție a Fâșiei Gaza nu a început la scară largă.

Negocierile au inclus, printre altele, schimburi de ostatici și deținuți, precum și creșterea fluxului de ajutor umanitar. Totuși, dezarmarea teroriștilor Hamas continuă să fie una dintre condițiile centrale avansate de Israel și susținute de Washington.

Rolul grupării teroriste într-un posibil aranjament de securitate

Ambasadorul Huckabee a declarat că Hamas nu ar trebui să aibă niciun rol în viitoarea arhitectură de securitate sau în guvernarea Gazei. El a făcut o comparație istorică pentru a ilustra poziția sa:

„Nu cred că Hamas va avea vreun rol în structura de securitate, vreun rol în guvernare – președintele a fost foarte clar în această privință”, a spus Huckabee.

„A lăsa Hamas să conducă orice în Gaza ar fi ca și cum ai lăsa o parte dintre naziști să ajute la guvernarea Germaniei după Al Doilea Război Mondial. Nimeni nu ar crede că este o idee bună.”

Declarația reflectă poziția oficială americană conform căreia dezarmarea și demilitarizarea teroriștilor Hamas reprezintă condiții esențiale pentru orice formulă de stabilizare politică în Gaza.

Critici față de ideea depozitării armelor de către teroriștii Hamas

Referindu-se la propunerile ca armamentul greu al Hamas să fie stocat în facilități securizate, Huckabee a susținut că un astfel de mecanism ar fi dificil de implementat și ar putea crea noi tensiuni.

„Oricine ar controla acel depozit ar avea prea multă putere, iar armele ar putea ajunge cu ușurință în mâinile nepotrivite”, a avertizat ambasadorul.

El a invocat experiența misiunilor internaționale de menținere a păcii ca exemplu de situații în care controlul armelor nu a produs rezultatele scontate.

Referire la modelul UNIFIL din Liban

În interviu, Huckabee a menționat Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL), desfășurată în sudul Libanului, ca exemplu negativ din perspectiva eficienței controlului armamentului.

Diplomatul a spus că dificultățile întâmpinate în limitarea activităților grupării teroriste Hezbollah, organizație susținută de Iran, demonstrează limitele unor astfel de aranjamente.

În opinia sa, situația din Liban arată „ceea ce nu ne dorim” într-un eventual acord privind Gaza.

Încercările de dezarmare a teroriștilor Hezbollah au avansat lent, în pofida negocierilor intermediate de Statele Unite și Franța, menite să transfere responsabilități către forțele armate libaneze.

Propunerile susținute în cercuri diplomatice britanice

Potrivit The Telegraph, Jonathan Powell, consilier pe securitate națională al premierului britanic Keir Starmer și fost colaborator apropiat al lui Tony Blair în timpul procesului de pace din Irlanda de Nord, ar susține ideea ca gruparea teroristă Hamas să păstreze temporar o parte din armament.

Modelul ar presupune un proces gradual de dezafectare completă a arsenalului, desfășurat pe termen mediu. Huckabee a respins însă această abordare, afirmând că lipsa de încredere în Hamas face dificilă acceptarea unei astfel de formule.

Relația SUA–Israel și consultările frecvente

Mike Huckabee a declarat că se întâlnește de mai multe ori pe săptămână cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu miniștri de rang înalt. El a precizat că nu există un calendar clar pentru prezentarea unui plan final de dezarmare.

„Orice afirmații privind dezarmarea Hamas ar trebui să fie observabile și verificabile”, a spus ambasadorul.

„Nimeni nu va crede Hamas pe cuvânt, pentru că Hamas nu este demn de încredere.”

Negocierile SUA cu Iranul și implicațiile regionale

În paralel cu dosarul Gaza, administrația americană continuă discuțiile cu Iranul privind un posibil acord. Subiectul este urmărit cu atenție la Ierusalim, unde există preocupări legate de eventuale înțelegeri limitate strict la programul nuclear iranian.

Huckabee a avertizat că Iranul reprezintă o amenințare directă:

„Americanii probabil văd Iranul ca pe un pericol foarte îndepărtat. Este o mare greșeală”, a afirmat el. „De 47 de ani, Iranul a spus ‘moarte Americii’.”

Diplomatul a adăugat că dezvoltarea de rachete balistice cu rază lungă ar schimba fundamental evaluarea riscurilor de securitate.

Comentarii privind securitatea internă a SUA

În cadrul interviului, Huckabee a susținut, fără a prezenta dovezi, că în perioada administrației Biden ar fi existat riscul ca militanți susținuți de Iran să fi intrat în Statele Unite prin punctele de frontieră.

„Nu știm câte milioane, ar putea fi 15, ar putea fi 20, nu avem idee”, a spus ambasadorul. El a precizat că nu afirmă că toate aceste persoane ar fi militanți, dar a indicat existența unor îngrijorări privind posibile „celule latente”.

Afirmațiile reflectă o temă recurentă în discursul politic american privind securitatea frontierelor și combaterea terorismului.

Impactul asupra procesului de pace

Poziția exprimată de ambasadorul american evidențiază dificultatea ajungerii la un consens internațional privind parametrii unui acord de securitate în Gaza. Dezarmarea Hamas rămâne o condiție esențială pentru Israel, iar Washingtonul și-a reafirmat sprijinul pentru această abordare.

În lipsa unui mecanism acceptat de toate părțile, reconstrucția Gazei continuă să fie amânată, iar discuțiile diplomatice rămân într-o fază incertă.

Negocierile privind Gaza, securitatea regională și dosarul iranian sunt interconectate, iar evoluțiile dintr-un domeniu pot influența dinamica celorlalte. Deocamdată, nu a fost anunțat un termen limită pentru finalizarea unui acord privind dezarmarea Hamas.

Diplomații implicați în procesul de pace subliniază că viitorul Gazei depinde de stabilirea unui echilibru între cerințele de securitate, presiunile politice și necesitățile umanitare.