Social
Exclusiv
Greșelile alimentare care pot duce la apariția bolii de reflux gastro-esofagian. Explicația medicului specialist
Junk food. Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Boala de reflux gastro-esofagian se manifestă printr-un ansamblu de semne și simptome cauzate de refluxul conținutului alimentar și al acidului gastric din stomac către esofag și cavitatea bucală. Printre simptomele clasice se numără arsuri, regurgitații, durere sau dificultăți la înghițire, precum și leziuni ale esofagului rezultate din expunerea repetată la acidul gastric. Medicul gastroenterolog Alina Avram a explicat, exclusiv pentru EVZ, că boala poate fi influențată de mai mulți factori de risc și că recunoașterea timpurie a simptomelor este esențială pentru prevenirea complicațiilor.
La ce vârstă apare această boală
Această afecțiune poate apărea la orice vârstă, iar severitatea simptomelor variază de la un disconfort ușor până la complicații serioase. Pacienții raportează adesea senzația de arsură după mese sau regurgitarea alimentelor parțial digerate, simptome care afectează calitatea vieții și pot duce la probleme nutriționale dacă nu sunt tratate corespunzător.
Medicul subliniază că diagnosticul precoce este esențial pentru prevenirea complicațiilor. Simptomele clasice reprezintă punctul de plecare în evaluarea medicală, dar medicul poate lua în calcul și alte semne mai subtile care indică boala de reflux.
Medic pacient. Sursa foto: Freepik
Potrivit medicului gastroenterolog, factorii de risc implicați în apariția bolii de reflux sunt:
- Hernia hiatală – o porțiune superioară a stomacului urcă prin hiatusul diafragmatic și trece la nivel toracic.
- Obezitatea – prin creșterea presiunii intraabdominale.
- Sarcina
- Factori alimentari – alimente grase, cafea, ciocolată și fumatul.
- Medicamente
Alimentația, rol esențial
Alimentația și obiceiurile zilnice pot influența apariția simptomelor. Cafeaua, ciocolata sau alimentele grase și prăjite pot favoriza relaxarea sfincterului esofagian inferior, crescând riscul refluxului.
De asemenea, fumatul și anumite obiceiuri cotidiene pot amplifica episoadele de disconfort.
Medicul a vorbit despre cele mai frecvente simptome legate de această afecțiune. Pe această listă se află:
- Pirozisul – senzație de arsură la nivelul toracelui și gâtului, frecvent după mese.
- Regurgitațiile – mâncarea parțial digerată refluează din stomac în cavitatea bucală.
- Durerile în abdomenul superior,
- Dureri toracice
- Dificultăți sau durere la înghițire
- Laringită
- Senzație de gât uscat
- Tuse
- Senzație de nod în gât
- Greață și/sau vărsături
Semnele care îți arată că te poți confrunta cu boala de reflux gastroesofagian
Există și simptome care trebuie să determine pacientul să se prezinte de urgență la medic.
„Există simptome care impun consult medical urgent: dificultăți sau durere la înghițire, scădere ponderală involuntară, durere toracică, semne de sângerare (vărsături cu sânge sau „în zaț de cafea”, scaun negru), vărsături recurente, durere abdominală la persoanele peste 60 de ani”, adaugă specialistul.
Recunoașterea acestor semne este crucială pentru prevenirea complicațiilor. Pacienții care ignoră simptomele de alarmă riscă agravarea bolii și apariția leziunilor esofagiene severe, care necesită tratamente mai complexe și uneori intervenții chirurgicale, mai spune medicul.
Diagnosticul și investigațiile recomandate
Medicul gastroenterolog Alina Avram afirmă că diagnosticul bolii de reflux gastro-esofagian se stabilește, de regulă, pe baza simptomelor clasice, precum arsuri și regurgitații, și a factorilor de risc prezenți.
„Diagnosticul se bazează de obicei pe simptomele clasice (arsuri, regurgitații) și factorii de risc prezenți. Medicul poate prescrie un tratament de probă, iar răspunsul la acesta confirmă diagnosticul de boală de reflux gastro-esofagian”, spune dr. Alina Avram.
Dacă simptomele persistă sau apar manifestări atipice, se recomandă investigații suplimentare.
„Dacă simptomele nu se ameliorează sub tratament, apar manifestări atipice sau există „semne de alarmă”, se recomandă endoscopia digestivă superioară. Aceasta poate evidenția leziuni esofagiene, complicații sau alte afecțiuni care mimează boala de reflux”, explică gastroenterologul.
Alte teste includ pH-metria esofagiană, recomandată pacienților cu simptome persistente sau atipice, și manometria esofagiană, utilă pentru documentarea tulburărilor de motilitate ale sfincterului esofagian inferior sau ale esofagului.
Cum pot fi evitate complicațiile
Medicul gastroenterolog a vorbit și despre complicațiile care pot apărea în astfel de situații.
„Majoritatea cazurilor evoluează fără complicații dacă sunt diagnosticate și tratate la timp. Complicațiile posibile includ: Esofagită erozivă – eroziuni sau ulcer esofagian cu risc de sângerare. Stricuri esofagiene – țesut fibros care poate provoca dificultăți la înghițirea alimentelor solide. Esofag Barrett – înlocuirea țesutului esofagian cu țesut de tip intestinal, cu risc crescut de cancer. Probleme ORL și pulmonare – laringită, astm, pneumonie. Probleme dentare”, detaliază Alina Avram.
Tratamentul implică modificarea stilului de viață și a alimentației.
„Scădere în greutate pentru persoanele supraponderale sau obeze. Evitarea alimentelor „trigger” pentru reflux (cafea, ciocolată, alcool, mentol, alimente grase). Ridicarea capului patului pentru prevenirea refluxului nocturn. Renunțarea la fumat. Evitarea meselor cu 2-3 ore înainte de culcare. Îmbrăcăminte lejeră și confortabilă”, recomandă specialistul.
Ce tipuri de tratament există
Tratamentul medicamentos poate include antiacide, alginate, antagoniști ai receptorilor de histamină sau inhibitori ai pompei de protoni, în funcție de severitate.
„Tratamentul chirurgical antireflux este rar și se adresează pacienților cu simptome care nu răspund la tratamentul medicamentos și schimbarea regimului alimentar”, încheie Alina Avram.
