Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Frânarea este, aparent, cel mai sigur gest pe care îl poate face un șofer. Apesi pedala, reduci viteza, eviți un pericol. În realitate,frânarea greșită este una dintre cele mai frecvente cauze ale tamponărilor din oraș și ale accidentelor în lanț, mai ales în traficul aglomerat. „La școala de șoferi, elevii învață cum să frâneze la examen. În trafic, problema este când frânează și de ce”, a explicat, pentru EvZ, instructorul auto Florin Tichie, fost polițist la Rutieră.
Frânarea fără motiv, reflexul care produce accidente
Una dintre cele mai răspândite greșeli este frânarea fără un pericol concret. Șoferii frânează când văd un echipaj de poliție, când observă un radar, când cineva semnalizează vag sau când pur și simplu „li se pare” că urmează ceva. Pentru cei din spate, acest gest nu are nicio logică.
„Dacă frânezi fără motiv, tu știi de ce o faci, cel din spate nu. Iar Codul Rutier spune clar: nu ai voie să creezi un pericol prin manevre nejustificate”, explică instructorul.
În oraș, aceste frânări bruște duc la tamponări ușoare, considerate de mulți „ghinion”. În realitate, ele sunt greșeli de conducere.
Frânarea târzie, greșeala șoferilor grăbiți
Accident auto. Sursa foto: dreamstime.com
La polul opus este frânarea prea târzie. Șoferii care merg „pe ultimul metru”, care accelerează până aproape de obstacol și frânează violent, pun presiune pe întregul trafic din spate.
„Frânarea corectă începe din anticipare, nu din pedala de frână. Dacă ajungi să frânezi brusc, înseamnă că ai citit prea târziu traficul”, spune instructorul.
Această greșeală apare frecvent la semafoare, în coloane sau la trecerile de pietoni. Șoferul se oprește, dar o face brutal, iar cei din spate sunt obligați să reacționeze în lanț.
Frânarea în curbă, o eroare subestimată
Puțini șoferi conștientizează cât de periculoasă este frânarea în curbă. Mulți intră prea tare într-un viraj și încearcă să corecteze situația frânând în interiorul curbei: „Mașina trebuie frânată înainte de curbă, nu în curbă. În momentul în care frânezi pe viraj, roțile pierd aderență și controlul dispare”.
Această greșeală este frecventă pe drumurile naționale, dar și în oraș, la virajele strânse sau pe carosabil umed.
Frânarea de panică, reacția care agravează situația
Frânarea de panică apare când șoferul se sperie și apasă pedala instinctiv, fără să evalueze spațiul, viteza sau traficul din spate. De multe ori, frânarea nu evită pericolul, ci îl amplifică.
„Panica nu te ajută niciodată la volan. Un șofer speriat frânează haotic și îi pune în pericol pe ceilalți”, spune instructorul.
Exemplele sunt clasice: pieton care se apropie de bordură fără intenție clară de traversare, o pasăre, un obiect mic pe carosabil. Frânarea violentă nu este soluția.
Frânarea în coloană, greșeala zilnică din orașe
În traficul aglomerat, frânarea devine un limbaj. Din păcate, mulți șoferi „vorbesc” greșit. Se merge prea aproape de mașina din față, se frânează des, sacadat, fără fluiditate: „Dacă ai păstrat distanța corectă, nu trebuie să frânezi la fiecare doi metri. Frânarea constantă în coloană înseamnă că ești prea aproape”.
Această greșeală produce acel efect de acordeon, cu opriri și porniri inutile, nervi și tamponări.
Frânarea nu este un gest de siguranță, ci unul de control
Contrar credinței populare, frânarea nu este dovada unui șofer prudent. Este dovada unui șofer care a ajuns într-un punct în care nu mai poate controla situația altfel: „Șoferul bun nu frânează mult. Anticipează, ridică piciorul din accelerație, păstrează distanța și citește traficul”.
Cele mai sigure deplasări sunt cele în care frâna este folosită rar și progresiv, nu brusc și reflex.
Greșeala care pare mică, dar produce cele mai multe accidente
În statistici, frânarea apare rar ca motiv principal. În realitate, ea este prezentă în aproape toate accidentele din oraș. Nu ca soluție, ci ca problemă. „Frânarea greșită nu este sancționată des, dar este judecată la fiecare tamponare. Și, de cele mai multe ori, este greșeala pe care șoferii nu și-o recunosc niciodată”, a concluzionat instructorul.
