Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
La finalul anului 2025, aproximativ 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă timp de mai multe zile. Motivul oficial, transmis inițial de autorități, a fost o defecțiune tehnică la Barajul Paltinu.
Însă raportul preliminar al Ministerului Mediului, arată că adevărata cauză a crizei nu a fost doar tehnică, ci mai ales administrativă și instituțională, bazată pe decizii întârziate, lipsă de comunicare și responsabilități neasumate.
Cum a început criza
În iunie 2025, o problemă tehnică a fost descoperită la sistemul de golire controlată a lacului de acumulare Paltinu. Pentru a preveni riscuri mai mari, autoritățile au decis scăderea nivelului apei.
Operațiunea, însă, a fost amânată și prost planificată luni de zile. În prag de iarnă, această întârziere s-a transformat într-o urgență reală, căci apa din baraj a devenit prea murdară pentru a fi tratată, iar furnizarea către localități a fost sistată. Ceea ce a afectat atât consumatorii casnici, cât și unitățile medicale și școlile din zonă.
„Raportul preliminar al Ministerului Mediului descrie o succesiune de erori administrative, întârzieri și lipsă de coordonare instituțională care depășesc cu mult un simplu accident tehnic”, notează G4Media.
Cine trebuia să intervină
Pe hârtie, rolurile în gestionarea Barajului Paltinu erau clare:
- Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița (ABA Buzău–Ialomița) – responsabilă cu gestionarea nivelului apei;
- Operatorul Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova – care distribuie apa către localități;
- Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) – care supraveghează infrastructura;
- Autoritățile locale și distribuitorii de apă – care ajung direct la consumatori.
În practică însă, nimeni nu și-a asumat complet responsabilitatea, iar comunicarea între instituții a fost fragmentată.
Principiile OCDE și ce a mers prost
Raportul preliminar analizează situația prin prisma principiilor OCDE pentru guvernanța apei, care prevăd responsabilități clare, decizii adaptate la realitatea locală, coordonare și capacitate instituțională.
Astfel, ABA (Administrația Bazinală de Apă) a modificat cota apei fără să informeze operatorul timp de luni de zile. Operatorul nu a notificat distribuitorii și nu a constituit rezervele prevăzute contractual. ANAR (Administrația Națională „Apele Române” ) nu a exercitat controlul periodic și nu există dovezi că ar fi fost informat despre riscurile sistării apei. Concluzia raportului este că „responsabilitățile sunt formale pe hârtie, dar nefuncționale în practică, cu «zone gri» între ABA, operator ESZ și ANAR”.
Iar deciziile referitoare la scăderea nivelului barajului au fost luate fără consultarea utilizatorilor din aval sau a autorităților locale și fără prognoze hidrologice și meteorologice. Evaluarea raportului scoate în evidență „managementul prevăzut a fost unul de birou, neadaptat la realitatea bazinului hidrografic și la riscurile locale”.
În altă ordine de idei, raportul notează și că ABA nu a comunicat cu operatorul, operatorul nu a comunicat cu distribuitorii, iar ANAR nu a coordonat intervenția. Chiar și întâlnirea interinstituțională din 22 octombrie 2025 nu a dus la aplicarea măsurilor stabilite. Evaluarea de la final a stabilit coordonarea ca una reactivă, tardivă și incompletă.
De altfel, deși instituțiile aveau resurse și competență tehnică, acestea nu au fost aplicate. Problemele semnalate în iunie au fost lăsate să treneze luni întregi, controalele obligatorii nu au fost efectuate de peste 10 ani, iar procedurile existente au fost ignorate. În concluzia raportului se notează faaptul că capacitatea există formal, dar slab aplicată operațional.
Cum s-a intervenit în realitate
Informații pe surse obținute de Evenimentul Zilei, din partea echipelor implicate, arată că situația putea fi gestionată mult mai eficient. După incident, toate entitățile relevante, ANAR, Consiliul Județean, Prefectura, ISU, operatorul local, Hidro Prahova, Compania de Apă Dâmbovița, STS, Hidroelectrica și Electrica, s-au reunit și au format un comitet de lucru.
„Totul s-a desfășurat într-un cadru calm, fără agitație publică, dar cu o coordonare foarte bună. S-a lucrat în două schimburi, fiecare echipă și-a făcut treaba. S-a reușit să se dirijeze controlat evacuarea nămolului din hidroagregatele Hidroelectrica, fără riscuri suplimentare”, explică sursele citate.
Un alt exemplu oferit este realizarea unui bypass la stația de tratare, pentru ca nămolul să treacă pe lângă sistemul de tratare, ceea ce asigura astfel că apa nu era compromisă suplimentar. „Dacă ar fi existat colaborare de la bun început, probabil nu s-ar fi ajuns în situația din noiembrie”, subliniază sursele.
Problemele rezervelor de apă
Raportul preliminar critică lipsa rezervelor de apă, dar informațiile obținute arată că sistemul nu a fost gândit inițial pentru alimentarea tuturor localităților afectate. Bazinul de apă curată are o capacitate limitată și poate asigura doar 24–48 de ore de consum și a fost folosit mai ales pentru decantarea apei cu turbiditate mare.
Controlul din iulie 2025, inclusiv cu reprezentanți ai ANAR, a constatat că sistemul respectă cotele de avarie, însă aceste informații nu au ajuns la Corpul de Control, ceea ce a generat percepția că nu au existat verificări.
Măsuri luate după criză
După ce problema a ieșit la lumină, autoritățile au decis să ia măsuri concrete. S-a înlocuit complet conducta veche și s-au efectuat reparații majore la infrastructură, pentru a evita situații similare în viitor.
Conform informațiilor obținute pe surse, intervențiile ulterioare au fost planificate riguros și au implicat coordonarea tuturor părților. Ceea ce a demonstrat că, „atunci când specialiștii tehnici sunt lăsați să-și facă treaba, lucrurile funcționează”.
Importanța cazului pentru România și OCDE
Incidentul de la Barajul Paltinu s-a produs chiar înainte ca România să primească avizul OCDE pe mediu. Organizația recomandă responsabilități clare, coordonare și prevenție, exact ceea ce a lipsit în acest caz. „România a bifat standardele pe hârtie, dar le-a ratat în practică”, notează raportul analizat de G4Media.
Consecințele administrative au fost imediate prin demisia directorului general al ANAR, demiterea șefei ABA Buzău–Ialomița și începerea procedurilor pentru schimbarea conducerii operatorului din Prahova. Raportul final al Ministerului Mediului încă nu a fost redactat.
Astfel, criza apei de la Barajul Paltinu nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unor decizii întârziate, al lipsei de comunicare și al unui stat care a reacționat abia când apa s-a oprit. Experiența a arătat, însă, că prin coordonare, planificare și implicarea tuturor actorilor, situații similare pot fi gestionate mult mai eficient, protejând populația și infrastructura vitală.
