Metavers. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Conceptul, care promitea o viață complet digitală în universuri virtuale, pare astăzi să se confrunte cu o realitate mai dură decât entuziasmul inițial. Investițiile uriașe în infrastructură și tehnologii de realitate virtuală (VR) nu s-au tradus încă în adoptarea masivă a acestor lumi digitale, informează livescience.com.
Ce se întâmplă, de fapt, cu ideea controversată de a trăi în lumi virtuale
Promovată cu mare fast ca următorul pas revoluționar în tehnologie, dezvoltarea metaversului pare că a intrat într-un impas, iar entuziasmul care îl înconjura s-a diminuat considerabil. În lipsa unei tehnologii la fel de captivante precum inteligența artificială, care să monopolizeze atenția publică, discuțiile despre metavers s-au evaporat, rămânând doar amintiri din perioada agitată a pandemiei și câteva glume ironice la adresa sa.
La apogeul hype-ului, metaversul a fost atât de mediatizat încât a determinat una dintre cele mai mari companii tehnologice să-și schimbe numele: Facebook a devenit Meta. Totuși, după câțiva ani, gigantul a redus treptat implicarea în acest domeniu. Între 2021 și sfârșitul lui 2025, compania a raportat pierderi de peste 70 de miliarde de dolari, iar planurile de reducere cu 30% a finanțării pentru Metaverse Reality Labs au fost puse în discuție.
Mai recent, Meta a anunțat că va închide Horizon Worlds, platforma sa de realitate virtuală, în iunie 2026. Aceasta părea să confirme că visul metaversului s-a stins înainte de a-și demonstra potențialul, devenind încă un exemplu de tehnologie care nu reușește să-și mențină impulsul. Cu toate acestea, câteva zile mai târziu, compania și-a ajustat poziția, precizând că Horizon Worlds va continua să fie disponibil pe Quest, casca sa de VR, păstrând astfel o fereastră deschisă pentru fanii realității virtuale.
Metavers. Sursa foto: Pixabay
Eforturile Meta și ale altor companii nu au convins pe deplin piața
Primele tentative de realitate virtuală (VR) au apărut în anii 1990, fiind inițial orientate spre industria jocurilor, deși conceptul de lumi digitale imersive fusese deja explorat în literatura science fiction, încă din operele lui Ray Bradbury din anii 1960. O încercare concretă de a construi astfel de lumi, platforma Second Life, a captat atenția publicului la lansarea din 2003, însă obstacolele tehnice și problemele legate de drepturile de autor au împiedicat adoptarea sa pe scară largă.
Ideea a revenit în prim-plan la începutul anilor 2020, odată cu implicarea Facebook. CEO-ul Mark Zuckerberg miza pe faptul că experiențele digitale partajate și imersive vor deveni tot mai importante, depășind interacțiunea pe ecranele clasice, pe măsură ce comunicarea socială online devenea esențială atât pentru viața personală, cât și pentru mediul profesional. Studiile arătau că utilizatorii erau pregătiți pentru această tranziție, mai ales după ce pandemia de COVID a făcut ca munca la distanță să fie „noua normalitate”.
Realitatea însă s-a dovedit mai complexă decât anticipau specialiștii. După câțiva ani, interesul pentru VR s-a temperat, iar eforturile Meta și ale altor companii nu au convins pe deplin piața. Aceasta reprezintă un semnal clar privind scepticismul față de concept în rândul industriei tehnologice. Totuși, în ciuda dificultăților și a percepției de eșec, realitatea virtuală nu este complet abandonată; pentru unii, ea continuă să evolueze, încercând să-și găsească locul într-o lume digitală tot mai complexă.
Metavers. Sursa: arhiva EVZ
Promisiunea metaversului: între eșec și reinventare
Viziunea unui univers virtual comun, în care oamenii lucrează, socializează și se joacă non-stop cu căști pe cap, s-a dovedit a fi mai degrabă science-fiction decât realitate, susține Lik-Hang Lee, profesor asistent de realitate augmentată și VR la Universitatea Politehnică din Hong Kong. În studiul său publicat în octombrie în revista Computers and Society, Lee afirmă că așteptările inițiale legate de metavers au fost exagerate, iar brandingul proiectului a trebuit ajustat pe măsură ce realitatea a arătat limitele tehnologiei.
Futuristul Mark van Rijmenam împărtășește o perspectivă similară, precizând însă că metaversul nu este mort. „Se maturizează într-o formă mai relevantă decât promisiunile exagerate”, a explicat el pentru Live Science. Potrivit lui, ceea ce părea abandon a fost de fapt o realiniere, orientată către scopuri concrete și tehnologii pregătite pentru viitorul internetului spațial.
Totuși, popularizarea metaversului de către Meta în timpul pandemiei COVID-19 nu a reușit să transforme utopiile virtuale în experiențe de masă. Lee observă că nu a apărut o „aplicație ucigașă” capabilă să convingă utilizatorii obișnuiți să adopte VR-ul. Întâlnirile și birourile virtuale nu au reprezentat decât versiuni mai greoaie ale aplicațiilor deja existente precum Zoom sau Slack, iar folosirea căștilor era incomodă și greu de justificat.
Argumentele scepticilor
Unele studii arată că entuziasmul inițial al companiilor a fost temporar. Cercetările Pew Research indicau încă din 2023 că aproape jumătate dintre respondenți nu credeau că metaversul va deveni o parte captivantă și funcțională a vieții cotidiene înainte de 2040.
Mircea Dima, fost inginer la Facebook, Unity și Adobe, subliniază că factorul limitativ este comportamentul uman: oamenii nu vor purta căști voluminoase pentru sarcini care pot fi realizate mai rapid cu un laptop sau telefon.
Chiar și în educație, proiecte pilot VR au arătat rezultate promițătoare la nivel de concentrare, dar costurile hardware-ului și cerințele de conformitate au împiedicat extinderea la scară largă. În retail, showroomele virtuale nu au reușit să concureze cu navigarea rapidă pe smartphone, evidențiind lipsa de utilitate practică.
Fenomenul „erorii costurilor irecuperabile” explică de ce unele organizații continuă să promoveze metaversul: investițiile deja făcute și atașamentul emoțional față de viziune împiedică renunțarea.
Metavers. Sursa foto. Pixabay
Perspective de viitor
Deși metaversul nu a devenit mainstream, experții cred că principiile sale rămân relevante. Spațiile digitale persistente pentru jocuri, colaborare virtuală sau simulări industriale continuă să se dezvolte. În plus, inteligența artificială, care a eclipsat inițial interesul pentru VR, ar putea fi cheia pentru relansarea metaversului, facilitând crearea de conținut, agenți inteligenți și personalizare în timp real.
Joachim van der Meulen, cu experiență în instruire VR încă din 2017, consideră că AI generativă poate reduce costurile și poate permite conținut mai captivant, în timp ce Lee anticipează că viitoarele versiuni viabile ale metaversului vor integra AI pentru a înțelege lumea și a interacționa inteligent cu utilizatorii.
Astfel, metaversul se află astăzi într-o fază de mijloc: entuziasmul inițial a scăzut, dar evoluția tehnologică continuă sub radar. Inteligența artificială, AR, VR și internetul spațial construiesc fundația pentru o posibilă renaștere, transformând ceea ce părea abandonat într-un proiect aflat în incubare.
