Justitie
Dosar de acte de identitate false descoperite în Botoșani. Zeci de percheziții, coordonate de Parchetul ICCJ
Percheziții Poliția de frontieră. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Percheziții coordonate de procurorii ICCJ
”În cursul zilei de azi, 22 ianuarie 2026, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, poliţiştii de frontieră ai Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Migraţiei Ilegale şi a Infracţionalităţii Transfrontaliere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră şi ai Inspectoratelor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră Iaşi şi Sighetu Marmaţiei, au pus în executare 73 de mandate de percheziţie domiciliară la locuinţele unor persoane fizice din judeţul Botoşani”, transmite Parchetul.
Ancheta aflată în desfășurare vizează destructurarea unei rețele suspectate că ar fi pus în circulație documente de identitate românești care nu reflectă situații reale, în beneficiul unor cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă. În paralel cu perchezițiile, polițiștii de frontieră verifică 104 adrese din județul Botoșani, pentru a stabili dacă persoanele declarate au domiciliul real la aceste locații și dacă informațiile furnizate autorităților corespund realității.
Poliția de frontieră. Sursă foto: Facebook
Un dosar cu zeci de suspecți, deschis încă din 2024
În cadrul aceluiași dosar, anchetatorii au desfășurat, la 20 noiembrie 2024, o amplă operațiune, punând în aplicare 90 de mandate de percheziție atât la sedii ale unor instituții publice, cât și la domiciliile unor persoane fizice din județul Botoșani, județul Suceava și din București. Ca urmare a probelor strânse în anchetă, procurorii au decis continuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți.
Potrivit documentelor judiciare, persoanele vizate sunt cercetate pentru o gamă largă de infracțiuni, printre care luare de mită și fals informatic, fapte atribuite unor funcționari publici din județul Botoșani. De asemenea, ancheta vizează și infracțiuni precum dare de mită, trafic și cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Procurorii susțin că schema utilizată de rețea presupunea stabilirea în mod fictiv a domiciliului pentru cetățeni proveniți din spațiul ex-sovietic, prin intermediul unor contracte de închiriere false sau falsificate. Aceste documente ar fi fost folosite ulterior pentru obținerea unor acte de identitate românești care nu reflectau situația reală, facilitând astfel accesul ilegal la documente oficiale.
”La adresele care fac obiectul mandatelor de percheziţie au fost stabilite în mod fictiv domiciliile unor cetăţeni din spaţiul ex-sovietic prin intermediul unor contracte de închiriere false/falsificate. Aceste contracte au fost întocmite cu sprijinul unor intermediari, persoane fizice, fiind încheiate în mod aparent între aceştia şi o persoană juridică cu sediul social în judeţul Botoşani, permiţându-le, astfel, reprezentanţilor societăţii să ia în spaţiu în nume propriu diverşi cetăţeni fără consimţământul proprietarilor”, precizează Parchetul.
