Rasarit de soare la Catedrala Națională. sursa: basilica.ro
Din cuprinsul articolului
Catedrala Națională, cu o înălțime de 127 de metri, este cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume. Construcția este înconjurată de un spațiu care, privit de sus, are forma unui potir. Pictura interioară este realizată în tehnica mozaicului pe o suprafață de 25.000 de metri pătrați, iar materialele folosite pentru icoane provin din Veneția și Carrara. Slujba de sfințire a picturii va avea loc duminică, în prezența a 2.500 de invitați oficiali.
Catedrala Națională are două hramuri: „Înălțarea Domnului”, sărbătorită de Ziua Eroilor, și „Sfântul Apostol Andrei, cel întâi chemat”, Ocrotitorul României.
Sălile polivalente din interiorul Catedralei Naționale
Arhitectul Constantin Amâiei a explicat că la Cota 16 se află o sală mare, unde au fost amenajate un muzeu și spații destinate apărării civile. El a adăugat că la demisol, se găsește un paraclis și un spațiu amplu, de 11 metri înălțime, conceput ca o a doua biserică. Sub altarul de la parter, arhitectul a propus amenajarea unei necropole patriarhale.
„Tot la cota aceasta, pe nişte spaţii laterale, sunt nişte săli polivalente, care au fost făcute chiar la solicitarea Părintelui Patriarh pentru activităţi conexe. După aceea, e spaţiul liturgic principal de la Cota 0 şi o succesiune de spaţii până sus, la baza turlei principale, la cota 56, accesibile vizitatorilor. Noi am conceput şi un circuit turistic, ca la celelalte catedrale mari din lume”, a mai afirmat acesta.
Arhitectul Catedralei Naționale a declarat că terenul de aproape șase hectare din vecinătatea edificiului va fi transformat într-un parc, ceea ce va contribui la creșterea suprafeței spațiilor verzi din București.
Catedrala Națională. Sursa foto: Facebook/Catedrala Națională
Porticurile, inspirate din arhitectura brâncovenească
Porticurile Catedralei Naționale, inspirate din arhitectura brâncovenească, au atât un rol estetic, cât și funcțional, delimitând zona esplanadei. Accesul principal se face dinspre porticurile de nord-vest și sud-vest, printr-un pridvor cu arcade care marchează intrarea în catedrală. Pe laturile de nord și sud ale piațetei, porticurile separă altarul de vară, oferind un spațiu potrivit pentru slujbele ținute în aer liber.
În fața catedralei se află o esplanadă de 11.600 de metri pătrați, concepută pentru participarea publicului la slujbe. Spațiul poate găzdui până la 23.200 de persoane în timpul evenimentelor religioase.
Sub esplanadă se află un spațiu subteran amplu, mai mare decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peștera citadină Sfântul Apostol Andrei”. Cu un volum total de 87.505 metri cubi și o capacitate de 6.900 de persoane, acest spațiu este destinat activităților culturale, catehetice și sociale, precum și amenajării unui muzeu.
Turla principală are 120 de metri
Catedrala Națională are opt turle care îmbină elemente arhitecturale din diferite regiuni ale României. Construcția reunește tipuri de turnuri specifice Transilvaniei și modele occidentale de catedrale. Ansamblul central include o turlă principală și patru secundare, iar în partea vestică se ridică alte trei turle mari.
Turla principală, dedicată Pantocratorului, are 120 de metri până la baza crucii și adăposteşte o icoană a lui Hristos Pantocrator, realizată în mozaic. Pe latura vestică se află turla-clopotniță, unde sunt montate cele șase clopote turnate la Innsbruck de firma Grassmayr.
Clopotul mare al Catedralei Naționale cântărește aproximativ 25 de tone și are o înălțime și un diametru de circa 3 metri. Potrivit Basilica, este unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa. Celelalte cinci clopote au greutăți de 3.450 kg, 1.700 kg, 1.000 kg, 750 kg și 450 kg și au fost turnate pe 21 aprilie 2017. În total, cele șase clopote ale Catedralei au 33 de tone.
Cele șase clopote poartă inscripții cu stema Patriarhiei Române, chipul în efigie al Patriarhului Daniel și crucea patriarhală. De asemenea, fiecare clopot are gravată inscripția „Binecuvântarea Patriarhului Daniel al României pentru Catedrala Națională - Centenar 1918-2018”.
Ușile Catedralei Naționale, din bronz
Accesul în Catedrala Națională se face prin 27 de uși din bronz, decorate cu reprezentări ale Mântuitorului Iisus Hristos, Maicii Domnului, Sfinților Apostoli și sfinților români. Fiecare ușă cântărește aproximativ 800 de kilograme și este dotată cu un sistem automat de deschidere și închidere.
Pe ușile principale sunt reprezentați Maica Domnului și Mântuitorul Iisus Hristos. De o parte și de alta se află alte trei uși, fiecare având gravate chipurile a câte doi dintre cei doisprezece Apostoli. Sfântul Apostol Andrei este amplasat lângă Maica Domnului, fiind considerat ocrotitorul României.
Cel mai mare vitraliu are o înălțime de 15 metri
Vitraliile au fost realizate de meșteri români sub coordonarea artistului Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Națională de Artă. Cel mai mare vitraliu, amplasat pe fațadă și reprezentând Înălțarea Domnului, are 15 metri înălțime și 5,5 metri lățime. Lucrarea, alcătuită din 29 de panouri, a fost finalizată în trei luni.
Catedrala Națională -vitralii. Sursa foto: Fcaebook/Agenția de știri Basilica
Tehnica folosită combină metode tradiționale cu materiale moderne, aduse în mare parte din Germania. Sticla colorată este tăiată după desenul de execuție, iar detaliile figurative sunt pictate manual cu emailuri și grisaiuri, apoi arse la 580-610°C pentru fixare.
Vitraliile au fost montate într-o structură metalică, iar la realizarea ferestrelor de 11 metri și a rozetelor de pe fațada vestică a contribuit și artistul Victor Săraru.
Cel mai mare iconostas ortodox din lume, la Catedrala Națională
Catedrala Națională are cel mai mare iconostas ortodox din lume, realizat în tehnica mozaicului. Lucrările, desfășurate între 2019 și 2025, acoperă 25.000 de metri pătrați și redau scene biblice, chipuri de sfinți și momente din viața Mântuitorului și a Maicii Domnului. Fiecare metru pătrat conține aproape 10.000 de pietricele.
Icoanele au fost realizate manual în atelier, din peste 2.500 de nuanțe de piatră, montate una câte una. Forma finală a fost obținută după aplicarea pe pereții catedralei, unde au fost făcute mici retușuri în zonele de îmbinare.
Materialele folosite pentru realizarea icoanelor din Catedrala Națională au fost achiziționate din Veneția și Carrara, de la compania Orsoni, unul dintre cei mai renumiți furnizori de piatră și mozaic din lume.
- Iconostasul are o suprafață de aproape 407 metri pătrați, o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, fiind alcătuit din 45 de icoane dispuse pe patru registre.
- Icoana Maicii Domnului Platytera, amplasată în absida altarului, are 16 metri înălțime și este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România.
- Icoana Pantocrator din turla principală are 12 metri în diametru, iar chipul Mântuitorului, de 4,5 metri, a fost realizat de artista Alina Codrescu, folosindu-se 2.400 de kilograme de piese de mozaic.
Înălțimea candelabrului principal
Metalul a avut un rol esențial atât în construcția, cât și în arhitectura interioară a Catedralei Naționale. Turlele și acoperișul sunt acoperite cu aproape 20.000 de metri pătrați de tablă dintr-un aliaj special de cupru, TECU-GOLD, recunoscut pentru durabilitatea sa. În aprilie 2025, pe turla principală, la o înălțime de aproximativ 130 de metri, a fost montată o cruce metalică de 7 metri, care cântărește 7 tone.
Crucea de 7 metri de pe Catedrala Națională. Sursa foto: Facebook/Catedrala Națională
Iluminatul interior al Catedralei Naționale este realizat cu candelabre produse de compania austriacă Orion Grup. Cele amplasate în abside au un diametru de 6 metri, iar candelabrul principal, montat în turla Pantocrator, măsoară 7 metri. Toate sunt confecționate din alamă masivă, cu elemente de conectare din oțel.
La Atelierele Patriarhiei Române au fost realizate din metal prețios obiectele liturgice ale Catedralei Naționale, printre care chivotul de mari dimensiuni, seturile de sfinte vase, crucile, sfeșnicele, evangheliile și racla ce adăpostește moaștele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României. Candelele din argint masiv, de 9 kilograme, au fost lucrate în cizelură, cu motive brâncovenești.
Cât a costat Catedrala Națională
Bugetul total al Catedralei Naționale este estimat la peste 200 de milioane de euro. Finanțarea provine din fonduri publice alocate anual de Guvern, primării și consilii județene, precum și din donații private ale persoanelor fizice, companiilor și credincioșilor.
În acest an, Consiliul Județean Ilfov a contribuit cu 10 milioane de lei, Primăria Sectorului 2 cu 2 milioane de lei, iar Guvernul a alocat 20 de milioane de euro în 2024.
