Economie și economii. sursa: dreamstime
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
În primul trimestru al anului 2016, în momentul instalării guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, economia României înregistra o creștere robustă de 4,3%.
Un deceniu mai târziu, în primul trimestru al anului 2026, propunerea unui nou executiv tehnocrat sub conducerea lui Eugen Tomac găsește o economie în contracție, cu o scădere de 1,2%, analizează Petrișor Peiu, economist și senator AUR.
Această evoluție negativă scoate la iveală probleme structurale severe, o extindere alarmantă a aparatului de stat în detrimentul sectorului productiv și o prăbușire a motorului principal care a susținut țara în ultimii ani: consumul.
Motoarele din economia României s-au inversat
În anul 2016, creșterea economică era alimentată organic de sectoare dinamice. Comerțul cu amănuntul genera jumătate din avansul economic, fiind susținut puternic de segmentul de informații și comunicații, impozitele nete, administrație, industria spectacolelor și serviciile profesionale.
În 2026, situația s-a inversat în mod dramatic, iar sectoarele care înainte împingeau țara înainte au devenit principalele motoare ale prăbușirii.
În prezent, comerțul cu amănuntul bifează 9 luni consecutive de contracție și generează două treimi din scăderea economică totală, fiind urmat pe această pantă descendentă de sectorul IT&C, serviciile profesionale, administrație și industrie.
Sursa foto: pixabay.com
Statul se extinde, industria moare
Analiza pe baza componentelor Produsului Intern Brut (PIB) evidențiază o deindustrializare accentuată și o consolidare a statului ca principal beneficiar al resurselor. Industria a suferit o scădere masivă în ultimul deceniu, prăbușindu-se de la 21,1% la 15,8% din PIB. În schimb, administrația publică s-a întărit de la 13,2% la 14,6% din PIB, ocupând în prezent un spațiu aproape egal cu cel al industriei și demonstrând existența unui stat mult prea extins.
Deși comerțul cu amănuntul a crescut ca pondere în zece ani de la 18% la 22,5% din PIB, devenind cea mai importantă componentă din structura economică, scăderea sa prelungită afectează grav stabilitatea națională.
Alte sectoare au înregistrat următoarele evoluții structurale în perioada 2016-2026:
- Informații și comunicații (IT&C): a urcat de la 6,1% la 8,1% din PIB.
- Construcții: a crescut de la 3,7% la 5,3% din PIB.
- Tranzacții imobiliare: au scăzut de la 8,9% la 7,5% din PIB.
- Servicii administrative și profesionale: s-au redus de la 6,6% la 6,1% din PIB.
- Industria spectacolelor, cultură și sport: ponderea a coborât de la 3,1% la 2,8% din PIB.
- Intermedieri financiare și asigurări: au rămas neschimbate la 4,1% din PIB, confirmând faptul că România păstrează cea mai slabă intermediere financiară din Uniunea Europeană.
- Agricultură, silvicultură și pescuit: au rămas blocate la aceeași pondere de 1,6% din PIB înregistrată și acum zece ani.
Agricultură. Sursă foto: Arhivă
Statul consumă tot mai mult, populația strânge cureaua
Modul în care este utilizat PIB-ul în 2026 indică un dezechilibru major între sectorul public și cel privat.
Deși consumul final total a urcat de la 81,5% la 82,5% din PIB, în spatele acestei creșteri aparente se ascunde o realitate dură: consumul gospodăriilor și al populației a scăzut de la 73,2% la 72,5%, în timp ce consumul statului a urcat semnificativ, de la 8,3% la 10% din PIB.
Acest lucru demonstrează că statul român consumă din ce în ce mai mult, în timp ce puterea de cumpărare a cetățenilor este în declin.
Totodată, capacitatea de colectare s-a redus puternic, ponderea impozitelor nete în PIB coborând de la 13,6% în 2016 la 11,6% în 2026.
Sursa foto: Pixabay
Capcana investițiilor din import și izolarea economică
O altă problemă majoră este reprezentată de capcana investițiilor alimentate exclusiv din afara țării. Deși formarea brută de capital fix (investițiile) a înregistrat o creștere de la 18% la 19,9% din PIB, această evoluție care părea pozitivă este, în realitate, una negativă. Toată această creștere din sectorul construcțiilor și al echipamentelor vine direct din importuri, deoarece României îi lipsesc capacitățile interne de producție.
Din această cauză, deficitul comercial al României a explodat, urcând de la 1,3% la un catastrofal 5,1% din PIB, ceea ce înseamnă o gaură uriașă care a crescut de patru ori în zece ani. Corelat cu o scădere de 10% a comerțului internațional total al țării, acest indicator arată că România începe să se izoleze economic și să devină o insulă la periferia Europei.
Dacă în 2016 creșterea economică venea din consum, iar investițiile aveau o eficiență mai mare, în 2026 scăderea structurală este dictată tot de prăbușirea consumului, transformând gestionarea noului guvern tehnocrat într-o misiune extrem de dificilă, conchide analiza lui Petrișor Peiu.
Recomandările noastre
