Curs valutar. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a trecut două teste importante prin evaluările agențiilor Fitch și Moody’s și și-a păstrat calificativul recomandat investițiilor, însă riscurile pentru economie rămân ridicate, avertizează ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. Următoarea evaluare importantă va avea loc în toamnă, când echipele tehnice ale agenției S&P sunt așteptate în România.
Nazare a vorbit și despre un alt obiectiv important pentru România și a susținut că țara trebuie să stabilească o dată certă și o foaie de parcurs pentru trcerea la moneda euro.
Nazare: „România rămâne pe harta marilor investiții”
Ministrul interimar al Finanțelor spune că evaluările Fitch și Moody’s au reprezentat două teste succesive pentru România, iar păstrarea calificativului de investiții era esențială pentru perioada următoare.
„Nu a fost o perioadă simplă, au fost două teste succesive, raportul publicat de Fitch și cel publicat de Moody's târziu aseară. Important este că România, după aceste rapoarte, rămâne pe harta marilor investiții, reușește să-și prezerve calificativul de investiții, ceea ce din punctul nostru de vedere era vital pentru perioada următoare.
Bineînțeles că și riscurile rămân în continuare ridicate, sunt lucruri justificate, ridicate de analiștii ambilor agenții, care se referă la capacitatea, pe care o văd aceștia a României de a consolida, de a ajusta în continuare, în anii următoare, astfel încât România să ajungă la un deficit de 3% și să reușească să iasă din această procedură de deficit excesiv, care ne-a penalizat foarte mult în ultimii ani”, a declarat Alexandru Nazare.
Ce s-ar fi întâmplat dacă România pierdea calificativul de investiții
sursa: Facebook
Alexandru Nazare avertizează că pierderea calificativului de investiții ar fi avut efecte asupra întregii economii, nu doar asupra costurilor la care se împrumută statul.
„Chiar dacă publicarea acestor rapoarte pare o chestiune mai mult tehnică, efectele pe care o pierdere a calificativului de investiții le-ar putea avea se pot vedea în întreaga economie și ar putea să afecteze întreaga economie, pornind de la cursul de schimb, o depreciere a cursului de schimb, o creștere a nivelului dobânzilor, dar nu doar la titlurile de stat în modul în care se împrumută statul, cât și pe verticală, pe toată economia, împrumuturile pe care le-ar face antreprenorii, indiferent de talia lor și antreprenorii mici sau antreprenorii importanți din România, ca și dobândă vor crește, atrage după sine, o pierdere a unui calificativ de investiții atrage după sine foarte multe efecte negative și, din nefericire, aceste efecte nu dispar foarte repede.
Durează între 3 și 5 ani în mod normal să poți să ieși după ce ca țară ți-ai pierdut calificativul de investiții de la două agenții de rating”, a explicat Nazare.
Următorul test vine în septembrie
După evaluările Fitch și Moody’s, România se pregătește pentru următoarea evaluare. Echipele tehnice ale S&P sunt așteptate în țară la mijlocul lunii septembrie, iar agenția urmează să publice raportul la începutul lunii octombrie.
„Ca atare, ne-am concentrat astfel încât să reușim să menținem ratingul pentru ambele agenții, dar să știți că riscurile în continuare, am și spus-o în postarea de aseară, rămân în continuare ridicate. În circa 5-6 săptămâni vom avea echipele tehnice ale următoarei agenții de rating în România, S&P, la mijlocul lunii septembrie”, a declarat Nazare.
„S&P va publica un raport la începutul lunii octombrie și lucrurile semnalate de Fitch și de Moody’s, bineînțeles că sunt foarte atent monitorizate și de S&P. Ca atare, aceasta este o chestiune. Am mai câștigat niște timp, e adevărat, dar va trebui să ne pregătim pentru următorul examen din septembrie”, a adăugat ministrul.
Instabilitatea politică, una dintre vulnerabilități
Pe lângă indicatorii bugetari, agențiile de rating au identificat și instabilitatea politică drept una dintre vulnerabilitățile importante ale României.
Nazare consideră că acest risc este legat de capacitatea viitorului guvern și a unei viitoare majorități parlamentare de a continua măsurile de consolidare fiscală.
„Sigur, chestiunea politică, turbulențele politice sau instabilitatea care este remarcată de ambele agenții e undeva pe primul loc în ceea ce privește riscurile, dar aceasta este corelată cu capacitatea unui viitor guvern sau unei viitoare majorități de a duce la bun sfârșit programul de consolidare fiscală. Deci în legătură cu acest aspect este conectată instabilitatea politică”, a declarat ministrul.
Bugetul de anul viitor, un alt test
Un moment important va fi adoptarea bugetului pentru anul viitor, despre care Nazare spune că va arăta dacă România își continuă planul de reducere a deficitului.
„Prin bugetul de anul viitor, practic, se validează această foaie de parcurs a României și modul în care vom face consolidarea în 2027. Aceștia remarcă, de asemenea, faptul că, în primul rând, programul de consolidare a fost o reușită. Programul acestui guvern, din punctul de vedere al tuturor agențiilor, este o reușită pentru că a fost livrat cu succes. Consolidare importantă undeva de la 9,3 spre 6% în acest an, dar greul, practic, din punctul lor de vedere urmează abia de acum încolo”, a afirmat el.
Reducerea deficitului de la 6% la 3%, următoarea provocare
Ministrul spune că reducerea deficitului de la aproximativ 6% la 3% va fi mai dificilă, inclusiv din cauza impactului social al măsurilor care ar putea fi necesare.
„Pentru că consolidarea undeva de la 6 spre 3, bineînțeles că comportă mult mai multe greutăți, mai ales dacă ne uităm un pic la acceptabilitatea socială a anumitor măsuri. Deci eu am în calcul și acest factor, care este justificat. Și de aceea își pun problema unei majorități și a unui guvern care să susțină în continuare acest obiectiv. La finalul acestui obiectiv, de fapt și de drept, simțim prosperitatea României”, a spus Nazare.
Potrivit ministrului, reducerea dezechilibrelor ar putea permite României să treacă de la perspectiva negativă la una stabilă și, ulterior, să urmărească o creștere a ratingului.
„Cu cât reușim să reducem din dezechilibre, cu atât economia României va performa mai bine, vom putea să avem un rating mai ridicat, perspectiva aceasta negativă se va îmbunătăți. Ca primă treaptă de evoluție putem să mergem de la o perspectivă negativă la una stabilă și după aceea putem să țintim, bineînțeles, ceea ce este o chestiune vitală, să și creștem ratingul. Cu cât vom crește ratingul, vor scădea dobânzile și întreaga economie va începe să funcționeze mai bine pentru că vor avea acces la bani mai ieftini, cu toții, cu toți antreprenorii”, a declarat ministrul.
Nazare cere o dată certă pentru aderarea la zona euro
Alexandru Nazare a vorbit și despre aderarea României la zona euro și a recunoscut că, în prezent, țara nu mai îndeplinește niciunul dintre jaloanele necesare.
Ministrul consideră însă că discuția despre adoptarea monedei unice trebuie reluată și că România are nevoie de o dată clară și de o monitorizare periodică a progresului.
„Este adevărat că nu mai respectăm niciun jalon și cred că discuțiile legate despre aderarea României la euro sunt absolut necesare. Cred că mențiunea domnului președinte Dan la o dezbatere aprofundată cu partidele pentru a pune la punct o foaie de parcurs pentru aderarea la euro e un mesaj foarte bun de care România are nevoie. Trebuie să fim ambițioși, să ridicăm nivelul de ambiție, să stabilim o dată certă pentru această aderare și să o monitorizăm din șase în șase luni, pentru că aderarea la euro nu înseamnă doar un program de ajustare fiscală”, a declarat ministrul.
Euro. Sursă foto: Unsplash
Nazare spune că aderarea la zona euro trebuie privită și prin prisma competitivității economiei românești.
„Aderarea la euro, practic, înseamnă și întărirea competitivității economiei românești. Deci, practic, nu vom face doar o ajustare, vom lucra și pentru a transforma economia României într-una mult mai competitivă, care să facă față concurenței din zona euro. De aceea, cred că este un mesaj foarte bun și ar trebui să ne gândim și să discutăm mult mai mult despre ce avem de făcut în mod concret pentru aderare în perioada următoare”, a spus Alexandru Nazare.
Recomandările noastre
