Sursa foto: Arhiva EVZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România continuă să fie departe de adoptarea monedei euro, potrivit celui mai recent Raport de convergență publicat de Banca Centrală Europeană (BCE). Instituția arată că, alături de Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, România a făcut doar progrese limitate în apropierea de standardele economice și juridice necesare intrării în zona euro.
Raportul, publicat o dată la doi ani, analizează dacă statele membre ale Uniunii Europene care nu folosesc moneda unică îndeplinesc criteriile de convergență. Concluzia BCE este că toate cele cinci state analizate au demonstrat reziliență în fața șocurilor externe, însă niciunul nu este pregătit în acest moment pentru adoptarea euro.
Inflația din România rămâne peste pragul acceptat
Unul dintre cele mai importante criterii analizate este stabilitatea prețurilor. În acest capitol, România continuă să aibă probleme.
Potrivit BCE, trei dintre cele cinci state analizate au avut o rată medie a inflației peste valoarea de referință de 2,7%, iar România se află printre țările cu cele mai mari depășiri.
„Inflația s-a situat la un nivel considerabil superior valorii de referință în România”, se arată în raport.
În schimb, Cehia și Suedia au reușit să se încadreze sub pragul stabilit de BCE.
Raportul explică faptul că evoluțiile inflației au fost influențate de mai multe crize externe, inclusiv războiul din Ucraina, tensiunile comerciale internaționale și conflictul din Orientul Mijlociu.
Deficitul bugetar continuă să fie una dintre marile vulnerabilități
Pe lângă inflație, situația finanțelor publice reprezintă un alt obstacol major în calea adoptării euro.
BCE subliniază că deficitul bugetar al României a rămas peste limita europeană de 3% din PIB și că situația s-a deteriorat comparativ cu raportul anterior. În 2025, România s-a aflat printre statele care au depășit pragul european, alături de Ungaria și Polonia.
Mai mult, Comisia Europeană estimează că niciuna dintre aceste trei țări nu va reuși să reducă deficitul sub 3% din PIB înainte de sfârșitul anului 2027.
România rămâne în procedură de deficit excesiv
Țara noastră este singura dintre cele analizate care se află de mai mulți ani sub procedura de deficit excesiv.
Aceasta a fost deschisă în 2020, iar termenul acordat pentru revenirea la parametrii europeni a fost extins până în anul 2030.
Între timp, și Ungaria și Polonia au intrat sub incidența aceleiași proceduri, după ce au înregistrat deficite bugetare ridicate.
Datoria publică este pe o traiectorie ascendentă
Deși România se află încă sub pragul european de 60% din PIB în ceea ce privește datoria publică, BCE avertizează că tendința este una de creștere.
Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, în 2026 atât România, cât și Polonia ar putea depăși limita de 60% din PIB stabilită prin regulile europene.
Această evoluție este urmărită atent de instituțiile europene deoarece sustenabilitatea finanțelor publice reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru adoptarea monedei euro.
România nu îndeplinește nici criteriul privind dobânzile
Raportul BCE arată că România nu respectă nici criteriul privind ratele dobânzilor pe termen lung. Valoarea de referință este de 5,1%, însă România a înregistrat o medie de 6,7% în perioada analizată.
Același nivel a fost consemnat și de Ungaria, în timp ce Polonia a avut o dobândă medie de 5,4%. Costurile ridicate de finanțare reflectă percepția investitorilor asupra riscurilor economice și fiscale și reprezintă un semnal că economia nu este încă suficient de apropiată de standardele zonei euro.
Nici leul nu este pregătit pentru mecanismul premergător adoptării euro
Curs valutar. Sursa foto: Pixabay
Înainte de adoptarea monedei unice, fiecare stat trebuie să participe timp de cel puțin doi ani la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), considerat „anticamera euro”.
BCE subliniază că niciuna dintre cele cinci țări analizate nu participă în prezent la acest mecanism.
De asemenea, unele dintre monedele analizate au înregistrat fluctuații importante față de euro în ultimii ani.
BCE: România mai are de recuperat și la capitolul instituții
Raportul atrage atenția și asupra calității instituțiilor publice și a guvernanței, considerate esențiale pentru o convergență sustenabilă.
„Consolidarea instituțiilor și a guvernanței ar aduce beneficii economice semnificative, mai ales în Ungaria și România”, notează BCE.
Potrivit indicatorilor internaționali analizați de banca centrală europeană, România continuă să înregistreze întârzieri în ceea ce privește eficiența instituțională comparativ cu statele din zona euro.
Legislația României nu este încă compatibilă cu regulile zonei euro
Pe lângă criteriile economice, BCE verifică și compatibilitatea legislației naționale cu tratatele europene și statutul Sistemului European al Băncilor Centrale.
Concluzia raportului este că niciuna dintre cele cinci țări analizate, inclusiv România, nu are în prezent un cadru legislativ complet compatibil cu cerințele necesare adoptării monedei euro.
Războaiele și tensiunile geopolitice complică drumul spre euro
BCE avertizează că perspectivele economice rămân afectate de contextul internațional.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile comerciale globale au alimentat volatilitatea piețelor energetice și au crescut incertitudinile economice. Potrivit raportului, efectele acestor șocuri continuă să influențeze inflația, încrederea investitorilor și ritmul de creștere economică în toate statele analizate.
Recomandările noastre
